Povestea muzeului din orasul Harsova este oarecum asemanatoare cu cea a Manastirii Argesului. Oricat de mult au incercat, muzeografii si arheologii nu au reusit sa ofere continuitate acestei franturi de istorie. Ori de cate ori se gasea o locatie pentru amenajarea lui, interveneau probleme. Muzeul a fost incendiat, desfiintat, exponatele au fost imprastiate. Pana in prezent, a fost inchis si redeschis de trei ori.

Cand, in sfarsit, a fost gasita o locatie, s-a aflat ca spatiul respectiv este revendicat.

Muzeul din Harsova a fost inaugurat pe 1 mai 1904, in prezenta regelui Carol, a reginei Elisabeta, a principelui Ferdinand si a principesei Maria. "Ei se aflau pe Dunare deoarece vroiau sa inaugureze scoala de la Harsova. Pana la primul razboi mondial, muzeul a functionat intr-una din incaperile scolii. Cand trupele bulgare au invadat Dobrogea, muzeul a fost distrus, colectiile sale imprastiate si a fost refacut in 1927, in casa directorului scolii. A functionat acolo pana in 1945-1946", a declarat muzeograful Constantin Nicolae. Muzeul are o mare semnificatie istorica, atat din punctul de vedere al faptului ca a fost redeschis de trei ori, cat si datorita pieselor de patrimoniu pe care le adaposteste. Majoritatea obiectelor care se afla acum in muzeu au fost scoase la lumina in timp ce se construia orasul modern Harsova. Acesta a fost cladit cu ajutorul pietrelor scoase din zidurile fostei cetati medievale.

Inscriptie din anul 103

Cu aceasta ocazie au fost scoase la lumina obiecte arheologice foarte importante pentru oras, dar si pentru zona Dunarii. "Vasile Parvan a cunoscut muzeul de la Harsova si a gasit aici foarte multe piese, pe care le-a publicat in 1913. Printre acestea s-a numarat si o piatra purtand o inscriptie ce dateaza in jurul anului 103 e.n.
Se pare ca este piatra de inaugurare a castrului construit in timpul razboaielor dintre daci si romani", a mai explicat muzeograful Constantin Nicolae. Aici sunt adapostite exponate de patrimoniu national.

Civilizatia neolitica

Piesele din primele doua sali arata evolutia civilizatiei neolitice si au o valoare deosebita. Sunt piese din material litic, din ceramica, din os si ilustreaza dezvoltarea civilizatiilor umane in culturile Hamangia, Boyan si Gumelnita, la sfarsitul epocii pietrei. Potrivit informatiilor oferite de muzeograful Constantin Nicolae, toate acestea au facut parte, in 1987, dintr-o expozitie de la Paris, intitulata "Viata pe malul Dunarii, acum 6.500 de ani", apoi au mai poposit in cateva orase din Romania. "Am dorit ca ultimul loc de popas al acestor peste 200 de piese sa fie locul unde au fost descoperite - Harsova", a mai adaugat el. Piesele de origine romana provin din a doua jumatate a secolului I e.n. Cetatea este unicat in istorie, deoarece este singura care a functionat din epoca romana pana in secolul XIX in acelasi loc. La 1829 a fost aruncata in aer ca urmare a tratatului turco-rus, cand turcii au fost obligati sa distruga toate cetatile de la malul Dunarii.

Istorie chinuita

Reinfiintarea acestui muzeu blestemat se incearca inca din anul 1975. Putin dupa 1995, s-a gasit si o portita pentru a sublinia necesitatea lui odata cu descoperirea unei cripte cu trei morminte romane, cu un inventar bogat constand si in obiecte din aur. S-a profitat pentru a fi demarata discutia despre infiintarea muzeului. Astfel, s-a decis ca o sala din cadrul Clubului Elevilor sa fie acoperisul pentru cele cateva sute de piese. Constientizand valoarea lor, autoritatile au oferit muzeului actuala sa cladire, situata undeva pe o straduta din orasul Harsova. Casa respectiva a fost incendiata in urma cu 40 de ani si a fost reabilitata (desi este mult spus) cum s-a putut.

Cladire revendicata

Acoperisul a fost carpit, insa trebuie refacut. Muzeograful a mai precizat ca este nevoie urgenta de spatii corespunzatoare pentru adapostirea unor piese descoperite in urma cu 40 de ani. "Avem nevoie de un depozit, pentru ca piesele de patrimoniu sunt tinute in conditii improprii, in diferite spatii", a explicat Constantin Nicolae. De asemenea, mai trebuie angajate trei persoane pentru a-l face suta la suta functionabil. "Avem o singura supraveghetoare, care nu poate sa se ocupe de muzeu 24 de ore din 24. Nimeni nu stie de existenta lui, nu sunt panouri publicitare", a afirmat Constantin Nicolae. Inainte ca toate aceste investitii sa se poata face, trebuie sa se rezolve situatia spatiului in care functioneaza muzeul. Blestemul nu a trecut. Acum cladirea este revendicata, asa ca nu se pot efectua imbunatatiri pana nu i se va decide soarta.

.