Manastirea Agapia din judetul Neamt este singura asezare monahala din
Clipe de istorie zbuciumata
Voievodul Vasile Lupu a inzestrat manastirea cu mai multe mosii, carti de cult, broderii si numeroase odoare sfinte. In secolele XVII si XVIII la averea Agapiei se adauga alte mosii - sate, vii, iazuri, mori, pravalii si salase de tigani robi, consemnate in numeroasele hrisoave. Istoria consemneaza de asemenea ca vreme de aproximativ doua secole manastirea a fost deseori pradata de tatari si de poloni. Asezarea monahala avea sa se intoarca la gloria de alta data abia dupa ce intra sub protectia Mitropolitului Veniamin Costachi, care in 1803 o transforma in manastire de maici. „Aceasta sfanta manastire au patimit primejdii cu arderea focului, atat inlauntrul cat si afara, despre turci, la tulburarea ce s-a urmat in anul 1821, la septembrie 16 zile, atat chiliile inauntru, cat si pe afara dimprejur. Iara in anul 1823, in zilele prea inaltatului domn Ioan Sandu Sturza Voievod, prin blagoslovenia Prea Sfintitului Mitropolit al Moldovei, Chirio Chir Veniamin Costache, si prin osardia si sarguinta surorii Preasfintiei Sale maica Elisabeta schimonahia, stareta acestei sfinte manastiri, s-au meremetisit si s-au tencuit, atat inauntru cat si inafara si s-au si acoperit din veniturile manastirii si ajutorul crestinilor. Drept aceasta, spre vesnica pomenire a acelor ce s-au ostenit si au ajutat si spre aducerea aminte de primejdia ce s-au intamplat, s-au insemnat pe aceasta piatra, anul 1823, iunie 30“, consemneaza pisania manastirii.
Maicile „picteaza cu acul“, folosind fir de aur
Astazi, Manastirea Agapia numara 341 de maici aflate sub indrumarea staretei stavrofora Olimpiada Chiriac. Agapia se situeaza pe locul al II-lea intre cele mai mari manastiri de maici, dupa Varatec (424 de maici). Aproape 100 de maici vietuiesc in obstea manastirii, iar celelate in satul monahal. Cu toate acestea, si maicile care au viata de sine fac ascultare de maica stareta. „In timpul iernii lucram in atelierele manastirii. Vara, cand suntem in plina campanie agricola, toate maicile fac ascultare la camp, caci avem 400 ha de teren agricol“, ne-a spus maica Teodora Amariei care se ocupa in primul rand de muzeul manastirii. De la ea am aflat ca principalele venituri ale maicutelor se aduna din munca la camp si la ferma de animale, dar si din rodul muncii din ateliere. Atelierul de tesatura de covoare este cel mai vechi. Aici lucreaza maicile mai in varsta, care initiaza in tainele tesaturii pe cele mai tinere. „Este un atelier cu chemare artistica, in care se lucreaza covoare de traditie, moldovenesti, cu motive nationale, din lana naturala, dar si covoare oltenesti - cu flori. Lucram numai pe baza de comanda pentru diferite institutii sau persoane fizice“, ne-a lamurit maica Teodora. De la ea am aflat ca si broderia de Agapia este renumita, fiind una dintre putinele manastiri din
Singurul seminar teologic pentru fete din Moldova
Atelierul de pictura de la Agapia a fost infiintat de Nicolae Grigorescu. „Dupa ce a terminat biserica manastirii, a fondat si o scoala de pictura in care s-au format calugaritele care aveau astfel de inclinatii. Astazi, maicile care picteaza au abandonat stilul realist al marelui pictor, indreptandu-se spre pictura bizantina“, ne-a mai spus maica Teodora. De asemenea, tot la Agapia se afla singurul atelier monahal de tricotaje din
Unic in Moldova este si Seminarul Teologic Monahal „Sfanta Cuvioasa Parascheva“, infiintat in vremea patriarhului Iustinian Marina, de altfel singurul seminar de fete din zona.
Nicolae Grigorescu la Agapia
Manastirea Agapia si-a castigat renumele si datorita picturii din Biserica „Sfintii Arhangheli“ executata de Nicolae Grigorescu intre ani 1858 - 1861. Aflat la varsta de 23 de ani, pictorul incheie prin lucrarea de la Agapia o intreaga etapa din activitatea sa artistica, lasand o adevarata capodopera a picturii religioase din secolul al XIX-lea. Pe zidurile de nord si de sud ale naosului, in apropierea absidelor laterale, Nicolae Grigorescu a zugravit doua portrete de mari proportii, cele ale Sfintilor Teodor si Eustatiu, sfinti militari - unul roman si celalalt dac. Din cele 29 de lucrari originale ce poarta semnatura lui Grigorescu se detaseaza icoana Maicii Domnului, inspirata de „Madona Sixtina“ a lui Rafael, portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu si compozitia „Iisus pe Golgota“, daruita staretei Tavefta Ursache in semn de omagiu.
de Monica DUMITRESCU
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.