Sute de biserici din tara si din Balcani poarta hramul Cuvioasei Parascheva


Sfanta Parascheva este cea mai populara dintre toti sfintii ale caror moaste se afla pe teritoriul Romaniei. Grecii o numesc „Paraschevi“, slavii o numesc „Sfanta Petka“, iar romanii ii spun Sfanta Parascheva sau „Sfanta Vineri“, fiind cunoscuta in popor si ca „Vinerea Mare“. Sfanta Parascheva aduna credinciosi de mai multe nationalitati. Peste 246 de biserici de pe cuprinsul Romaniei au ca patroana pe „Cuvioasa Parascheva“.

Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat (astazi Capul Kaliacra) din Tracia, pe tarmul Marii Marmara.

Potrivit traditiei, Sfanta Parascheva si-a impartit hainele si hrana cu saracii, desi era mustrata de parintii sai. Dupa moartea acestora, Parascheva a renuntat la avere si s-a calugarit. In anul 1641, moastele Cuvioasei au fost primite in dar din partea Patriarhiei Ecumenice, de catre domnitorul Vasile Lupu si asezate in Biserica „Trei Ierarhi“ din Iasi. Racla Sfintei Parascheva a fost mutata in Catedrala mitropolitana la sfarsitul secolului al XIX-lea, in 1888, dupa ce au scapat neatinse din incendiul de la Biserica „Trei Ierarhi“.

O evlavie deosebita

De-a lungul timpului, Sfanta Cuvioasa Parascheva s-a bucurat de o cinstire deosebita din partea credinciosilor veniti sa se inchine moastelor sale. In fiecare an, in preajma zilei de 14 octombrie, multimile de pelerini se indreapta cu speranta spre Iasi. Asezandu-se cuminti in spatele gardurilor pazite de jandarmi, in speranta ca vor fi primii ce se vor inchina la moastele Cuvioasei, ei asteapta cu rabdare acest moment. Fiecare se roaga in taina pentru cele de folos. Pelerinii vin tocmai fiindca sunt convinsi ca Sfanta, cum o numesc cu duiosie, le va implini toate rugaciunile. Toti stiu ca este facatoare de minuni. „Marea evlavie a poporului dreptcredincios fata de Sfanta Cuvioasa Parascheva se explica tocmai prin convingerea si constatarea ca ea este mult folositoare, daruind ajutor, prin rugaciunile ei, tinerilor si batranilor, fecioarelor si mamelor, manastirilor si familiilor, bolnavilor si saracilor. Puterea ei vine din sfintenia si din bunatatea ei, adica din iubirea ei fata de Dumnezeu si fata de oameni“, spune Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.

Sfanta ocrotitoare

Sfanta Cuvioasa Parascheva este cunoscuta mai ales ca fiind ocrotitoarea Moldovei. Binefacerile ei se revarsa, de asemenea, si asupra Tarii Romanesti si Transilvaniei, unde zeci de biserici ii sunt inchinate. Unele dintre ele sunt atestate inainte de 1641, cand au fost aduse moastele sale la Iasi (de pilda, biserica din Talmacel si cea din Rasinari, ambele din sec. al XIV-lea). Astfel, in Arhiepiscopia Bucurestilor, peste 33 de biserici au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva, in Arhiepiscopia Targovistei, 18, in Episcopia Buzaului, 29, in Episcopia Dunarii de Jos, 24, in Episcopia Alexandriei si Teleormanului, 4, in Arhiepiscopia Iasilor, 35, in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, 5, in Episcopia Romanului, 22, in Arhiepiscopia Sibiului, 47, in Episcopia Maramuresului si Satmarului, 6, in Arhiepiscopia Timisoarei, 18, in Episcopia Caransebesului, 5, in Mitropolia Basarabiei, 6.

Cinstirea Cuvioasei nu cunoaste granite

Si romanii de peste hotare au o evlavie deosebita pentru Cuvioasa Parascheva. Episcopia Ortodoxa a romanilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul „Sfanta Parascheva“, construita in anul 1834. Romanii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) se aduna pentru rugaciune in biserici al caror hram este Sfanta Parascheva.

Dar, dupa cum spune Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel, „Sfanta Cuvioasa Parascheva aduna, prin sfintenia, bunatatea si rugaciunile ei facatoare de minuni, credinciosi din popoare diferite ca: greci, bulgari, sarbi, romani s.a. Sfintii nu apartin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui Dumnezeu si ai intregii umanitati; ei ajuta pe toti oamenii, fiindca Dumnezeu iubeste pe toti oamenii. In acest inteles, se spune ca la o manastire crestina ortodoxa din Iugoslavia a venit un musulman ca sa se roage. Atunci, un ortodox l-a intrebat: – Cum de-ai venit sa te rogi la un sfant de-al nostru? Musulmanul a raspuns: – Nu este nici al vostru, nici al nostru, ci al lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, sfintenia este iubire si bunatate dumnezeiasca fara granite, care se revarsa in lume prin legatura rugaciunii“. De aceea, este firesc ca mai ales la crestinii ortodocsi din Balcani sa intalnim o evlavie deosebita pentru Cuvioasa Parascheva si, ca un rod al acesteia, lacasuri de cult dedicate ei. Astfel, in Grecia, Bulgaria si Serbia sunt intalnite numeroase biserici care au hramul „Sfanta Parascheva“.

„Frumusetea Sfintei Parascheva de la Iasi“

Pr. Dimos NICOLAU, de la biserica din Ptolemaida: „Dumnezeu m-a invrednicit sa merg in Romania. Am venit cu un autocar de pelerini. Scopul era sa vedem tot ce are mai de pret Romania, dar mai mult sa ne inchinam la moastele Sfintei Parascheva. Ne-a impresionat intreaga calatorie pe care am facut-o in Romania si ne-a multumit in mod deosebit. Marea noastra surpriza si satisfactie a fost religiozitatea poporului. Ceea ce vom pastra in memorie cel mai mult este frumusetea Sfintei Parascheva de la Iasi. Ne-a invrednicit Dumnezeu, pentru rugaciunile Sfintei Parascheva, sa slujim in aceasta biserica si, dupa Sfanta Liturghie, ne-am inchinat la sfintele ei moaste. Noi, ca si crestini ortodocsi din Romania, Grecia, Bulgaria, Serbia trebuie sa ramanem uniti pentru a vesti pe Hristos cel adevarat, pentru ca Ortodoxia sa fie aratata lumii intregi si pentru ca sfintii Ortodoxiei sa straluceasca oriunde“.

Cinstita de romani inca din sec. XIV-XV

Cu peste 250 de ani inainte ca moastele Sf. Parascheva sa fie aduse la noi in tara, in comuna Rasinari din jud. Sibiu exista o biserica inchinata ei. Este vorba de biserica din lemn ctitorita de Vlaicu Voda in 1383, pe locul careia s-a ridicat intre 1725-1758 actuala biserica, de zid. A doua biserica veche cu hramul „Sf. Parascheva” este Catedrala episcopala din Roman. Ea exista deja in septembrie 1408, deoarece la aceasta data, voievodul Alexandru cel Bun a daruit printr-o carte domneasca doua sate „Bisericii Sfanta Vineri, care-i in targul Romanului (foto), unde odihneste sfant-raposata maica cneaghina Anastasia“. Ea era o biserica domneasca, intrucat voievodul a ales-o drept loc de vesnica odihna pentru mama sa.

Desi nu se stie cu exactitate cand a fost construita, se presupune ca dateaza din timpul domniei tatalui lui Alexandru, Roman I (1391-1394), care a dat si numele targului. In 1415, Alexandru cel Bun a cerut zugravilor Nichita si Dobre pictarea acestei biserici, fie pentru ca nu se facuse inca aceasta lucrare, fie pentru ca din anumite motive trebuia refacuta. (Daniela Livadaru)


de pr. Cezar TABARNA

.

11 Octombrie 2005

Vizualizari: 1428

Voteaza:

Sute de biserici din tara si din Balcani poarta hramul Cuvioasei Parascheva 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE