Cunoasterea-Lumina-dumnezeiasca

• Duminica Sfantului Grigorie Palama

  Duminica Sfantului Grigorie Palama este a doua duminica din Postul Sfintelor Pasti. A fost inchinata Sfantului Palama din anul 1386, anul canonizarii sale. Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfantului Grigorie Palama de doua ori pe an: pe 14 noiembrie, ziua trecerii sale la cele vesnice si in a doua...
  
• Fiinta creata

  Capitolul 5 Fiinta creata Cind incercam sa trecem de la deplinatatea fiintei dumnezeiesti spre cei care sint chemati sa dobindeasca aceasta deplinatate, adica spre noi insine, spre universul creat care este nedeplinatate si in el insusi nefiinta, sintem siliti sa constatam ca, daca a fost greu sa
  
• Fericirea - expresie a binelui implinit

  Dumnezeu este fericire, precum il numeste Sfantul Apostol Pavel in Epistola I catre Timotei: Fericitul si singurul Stapanitor, imparatul imparatilor si Domnul Domnilor. Creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, omul poarta in sine tendinta si posibilitatea de a implini binele, de a impartasi...
  
• Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si...

  Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie Tara Bitiniei a odraslit pe sfintii mucenici: Tirs, Levchie si pe Calinic; iar cetatea Cezareei i-a crescut si au patimit pentru Hristos, in vremea imparatiei lui Decie, intr-acest chip: un ighemon, cu numele Cumvrichie, a venit din Nicomidia...
  
• Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si...

  Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie Tara Bitiniei a odraslit pe sfintii mucenici: Tirs, Levchie si pe Calinic; iar cetatea Cezareei i-a crescut si au patimit pentru Hristos, in vremea imparatiei lui Decie, intr-acest chip: un ighemon, cu numele Cumvrichie, a venit din Nicomidia...
  
• Rugaciunea in marile religii

  Nae Ionescu afirma ca actul religios este o stare de spirit care se desfasoara inlauntrul omului si care implica doua elemente: eu si Dumnezeu. Raportandu-se la Dumnezeul transcendent, actul religios constituie in esenta sa un
  
• V. SCOPUL VIETII CRESTINE

  Lumea a fost creata de Dumnezeu, imprimandu-i-se un anumit sens, si e condusa de Creator spre implinirea sensului, concretizat in iubire si ascultare. Ea culmineaza in persoana umana care se misca spre unirea cu Persoana Suprema. Viata fiecarui om este un dar ce i s-a incredintat, un talant ce t
  
• Imaginatia

  Ascetul lupta in primul rand cu imaginatia legata de patimile trupesti. El stie ca fiecarei patimi ii corespunde o imagine proprie, tinand de lumea creata, pentru ca orice energie pur cosmica, desi limitata, tinde inevitabil sa imbrace o forma, o imagine.
  
• Cuv. Mc. Evdochia; Cuv. Domnina si Sf. Mc...

  Viata si patimirea Cuvioasei Mucenite Evdochia  Pe vremea lui Traian imparatul (98-117), in cetatea ce se numeste Iliopolis, care este in Siria cea dinauntru, in stapanirea Feniciei din Liban, care se margineste cu tara evreiasca, traia o fecioara anume Evdochia, cu neamul si cu credinta...
  
• Sfanta Cuvioasa Parascheva in cultul popular

  In cultura populara contemporana se pot delimita mai multe probleme, intre care: dezvoltarea folclorului religios, cu categorii tot mai bine delimitate, coexistenta unor forme de cultura populara arhaica, precrestina
  
• Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare

  Dupa ce a dovedit in chip folositor ca El este Hristos si ca, in cele pe care le va face nebuneste vanzatorul impotriva Lui, se afla ceva folositor pentru intoarcerea in bine a rautatii aceluia, trece iarasi la un cuvant mai ascuns. Caci incearca inca sa ascunda indrazneala
  
• INVIEREA MANTUITORULUI SI ARATARILE SALE

  IV. SENSUL DUHOVNICESC AL SFINTEI SCRIPTURI IN PERIOADA PENTICOSTARULUI 1. INVIEREA MANTUITORULUI SI ARATARILE SALE a) Scularea Mantuitorului din morti si invierea Sfintilor Apostoli prin aratarile Sale. Intrarea cu Sfintele Daruri la inceputul Liturghiei credinciosilor si punerea lor pe Sfanta M
  
• Note pe marginea unei carti de antropologie...

  Cartea lui Nellas se remarca prin totala fidelitate fata de textele patristice despre om, fiind in mare parte o redare rezumativa, uneori in termeni proprii si intr-o ordine sistematica, a textelor principale ale Parintilor, cum marturiseste el insusi
  
• Cum anume talcuiesc Sfintii Parinti Facerea

  In cele ce am scris despre Adam si Eva veti observa ca am citat din Sfinti Parinti care talcuiesc textul Facerii intr-un mod ce ar putea fi numit mai curand literal. Ma insel oare presupunand ca preferati sa interpretati textul mai mult alegoric
  
• Autorii duhovnicesti: mantuire, asceza si...

  Trei elemente ne permit sa surprindem conceptia dominanta despre mantuire in Rasarit: invatatura Sfintilor Parinti despre chipul lui Dumnezeu in om si despre destinul sau originar, interpretarea pe care ei o dau pacatului originar
  
• Greseli in lucrarea rugaciunii lui Iisus si cum...

  Ceri prea mult, nimeni nu poate deveni un invatat al Rugaciunii lui Iisus decat prin nevointa proprie, decat daca el insusi porneste aceasta lucratei Orice s-ar putea spune este doar un inceput, pentru a-i deschide foamea duhovniceasca
  
• Cuvant de invatatura la duminica Sfantul Grigore...

  Daca in prima duminica a Sfantului si Marelui Post, Biserica sarbatoreste biruinta Ortodoxiei prin afirmarea cultului sfintelor icoane, cea de-a doua duminica, numita a Sfantului Grigorie Palama, este marcata cea de-a doua biruinta a Ortodoxiei, prin invatatura despre harul
  
• Ratiunea Suprema, Izvorul tuturor ratiunilor

  Dumnezeu Cel Unul in Fiinta si intreit in Persoane, Si-a facut cunos­cut ratiunile Sale din iubire, prin aducerea la existenta a lumii nevazute si vazute. Ratiunile tuturor celor create arata "frumusetea intelepciunii care este cunostinta activa sau activitatea inteleapta
  
• Mantuirea si indumnezeirea omului

  Evanghelia este insasi mantuirea noastra in Hristos. Notiunea de mantuire comporta doua sensuri: obiectiv si sbiectiv. Prin mantuire obiectiva se intelege: tot ce a facut Hristos de la Intrupare pana la Inaltare, punctul culminant constituindu-l Jertfa si Invierea lui Hristos.
  
• Iadul, starea pacatosilor

  Iadul - ori gheena - este infatisat de Sfanta Scriptura si de Parinti drept loc de osanda, sau starea celor pacatosi, care indura pe vecie chin si suferinta, fara putinta de scapare. Cea dintai pricina de suferinta este, potrivit Parintilor, focul cel nestins si vesnic