referat-despre-pasti

• Eminescu, intre credinta si cunoastere

  S-au incercat pana acum cateva raspunsuri in problema credintei marelui artist ganditor, fiecare emitator dand un caracter aproape apodictic punctului sau de vedere. Unii l-au socotit ateu ireductibil, altii un credincios fervent, fiecare intemeindu-se pe unul sau mai multe texte. Calitatea...
  
• Procesul lui Hristos - Judecata Sanhedrinului

  Parasit de ucenici, Iisus este dus de ostasi si de slujitorii preotilor spre a fi judecat de Sinedriu. Sinedriul, sau Sanhedrinul, reprezenta la acea vreme instanta suprema care judeca pricinile dintre evrei, precum si diferendele de natura religioasa. Hotararile Sanhedrinului nu erau
  
• Predica la Sfantul Ioan Gura de Aur

  Predica la Sfantul Ioan Gura de Aur (fragment) Fiecare dintre noi are cate un patron sau mai multi patroni, adica niste sfinti - modele de traire a vietii noastre crestine. Unii sunt niste uriasi, ca acesti sfinti pe care-i praznuim luna aceasta, mari ierarhi, mari cuviosi, ganditori, filozofi; mai
  
• Vindecarea orbului din Ierihon

  A fost randuita de Biserica Evanghelia vindecarii orbului Bartimeu. Era, iubitilor, timpul apropierii jertfei Mantuitorului, timpul crucii si al invierii Lui. Cobora din Galileea, din nordul Israelului, catre Ierusalm, iar drumul trecea prin Ierihon, un oras care este si astazi un important centru...
  
• Exilul credintei

  Una dintre cele mai importante victorii ale spiritului iluminist ateu european o constituie exilarea credintei in sfera privata, eliminarea ei desavarsita si irevocabila din spatiul public de exprimare. Iar inlaturarea ei nu se face invocandu-se, asa cum ar fi firesc si conform adevarului, ateismul...
  
• Crezul - Simbolul Credintei

  In pragul aducerii Jertfei Euharistice, ceremonialul Sfintei Liturghii urmareste deci sa promoveze pe o noua treapta dispozitia religios-morala a participantilor la oficiul ei, si anume printr-un act simbolic de manifestare a iubirii reciproce si printr-un act demonstrativ
  
• Indrazniti sa va casatoriti in luna mai

  Desi luna mai e de o frumusete aparte, indragostitii care s-au hotarat sa ramana impreuna pentru totdeauna se afla in fata unei dileme: sa isi lege inimile in frumoasa luna mai, sau sa amane pana in iunie, pentru a scapa de asa-zisul nenoroc al cununiilor din luna mai
  
• Obiceiuri de iarna

  Ceea ce caracterizeaza, printre altele, folclorul romanesc este bogatia obiceiurilor traditionale legate de muncile agricole de peste an si de pastorit. De origine foarte veche, cele mai multe dintre ele s-au pastrat
  
• Psalmul 50 in talcuirea Sfintilor Parinti

  Intru sfarsit adica se suprascrie psalmul acesta, deoarece cuprinde proorocii care trimit mintea celor ce le citesc intru sfarsit, de vreme ce dumnezeiescul David cu psalmul acesta a alcatuit o doctorie, prin marturisire, potrivita ranii cu care s-a ales, atat pentru preacurvia Virsaviei, cat si...
  
• Dimensiunea hristologica a iconomiei mantuirii

  Unul din eforturile serioase pe care teologia de azi le intreprinde este acela de a intelege intruparea Fiului lui Dumnezeu in toata intinderea si plenitudinea ei. Hristologia mai noua vrea sa inteleaga in mod integral si deodata atat persoana lui Iisus Hristos
  
• Interpretarea alegorica a Cantarii Cantarilor in...

  Atat traditia iudaica, cat si cea crestina, au privit Cantarea Cantarilor din aceeasi perspectiva: aceea a intelesurilor ascunse care se afla in spatele intelesu­lui prim, literal. Adevaratul mesaj nu este, sub nici o forma, cel imediat, nemij­locit
  
• Parintii Bisericii intre Occident si Orient

  Intr-una dintre schematizarile discutabile, dar sugestive, Soloviov scria: Fundamentul culturii orientale este supunerea, in orice lucru, in fata unei forte supraumane; fundamentul culturii occidentale este initiativa pe care insusi omul o are in actele sale
  
• Schisma si tentativele de unificare

  Schisma dintre Bizant si Roma a fost, negresit, evenimentul cel mai tragic al istoriei Bisericii: lumea crestina s-a scindat in doua jumatati, iar aceasta sciziune, ce dureaza inca, a determinat in buna masura destinul Rasaritului
  
• Pocainta si marturisirea: o taina uitata

  Pocainta precede reconcilierea si regenerarea launtrica. Dupa ce a gustat din fructul amar al pacatului, fruct consumat la masa unui alt stapan, sufletul celui ce se caieste nu doreste nimic altceva decat sa se intoarca in casa Domnului. Toti pacatosii care se intorc la Dumnezeu si se impaca, prin...
  
• Obiceiul ca izvor in dreptul romano-bizantin si...

  Este admis astazi, in mod unanim, ca inaintea aparitiei celor XII Table, comunele romane au fost conduse de obiceiuri in mod exclusiv. Aceste obiceiuri au fost legate in epoca antica de credintele religioase. In perioada republicii, unele institutii, ca familia si casatoria, au fost
  
• Pelerinajul - dimensiune a spiritualitatii...

  Pelerinajul este un fenomen religios cu dimensiuni foarte largi in timp si spatiu, care decurg dintr-o experienta religioasa. Originile sale se pierd in timp, iar ca extindere geografica, este aproape planetar. A pleca in pelerinaj este un act important in viata oricarui credincios.
  
• De ce a ucis Ilie profetii lui Baal

  Uciderea de catre Ilie a profetilor lui Baal - III Regi 18, 40, nu este un simplu element anecdotic al povestirii, din contra, ea constituie elementul esential al unui rit efectuat in urma unei catastrofe de amploare nationala, rit care poate fi calificat ca rit de
  
• Materia cultica si semnificatia ei...

  Sfanta noastra Biserica Ortodoxa a fost totdeauna conservatoare si fidela traditiilor religioase si practicilor ei de cult provenite de la Mantuitorul si Sfintii Apostoli si ulterior imbogatite si adaptate de Sfintii Parinti spre statornica lor indeplinire, in vederea satisfacerii nevoilor...
  
• Manifestarea artei crestine apusene si receptarea...

  Chiar si cei mai putin cunoscatori ai vietii Imperiului Bizantin stiu ca arta respectiva a avut un pronuntat caracter crestin. Imperiul fondat de Sfantul Imparat Constantin cel Mare - a carui data de nastere este considerata
  
• Heraclit din Efes

  Dupa cum am vazut, pe cei trei milezieni ii interesa problema materiei, iar pe Pitagora si pe pitagoreieni problema formei. In felul acesta s-au nascut in filozofia antesocratica doua directii, ce trebuiau unite