l. Si a trimis Antioh, feciorul regelui Dimitrie, scrisori din insulele marii lui Simon preotul si stapanitorul Evreilor si catre tot neamul iudeu.
2. Si erau scrise in acest chip: "Regele Antioh, lui Simon arhiereul si stapanitorul Evreilor si neamului evreiesc, bucurie.
3. De vreme ce oameni misei au biruit imparatia parintilor nostri,
4. Si vreau sa o asez din nou precum era mai inainte, am adunat ostire multa, am facut corabii de razboi si am hotarat sa pedepsesc pe cei care au pradat tara noastra si pe cei care au pustiit cetatile din hotarele stapanirii mele.
S. Acum dar iti intaresc toate scutirile date de regii cei mai inainte de mine si orice alte daruri ti-au ingaduit ei;
6. Si-ti ingaduiesc sa faci bani sub numele tau, in tara ta.
7. Si Ierusalimul si templul sa fie libere si toate armele ce ai si cetatile pe care le-ai zidit si le stapanesti sa-ti ramana tie;
8. Si toata datoria domneasca si oricate erau sa fie pentru domnie, de acum si in tot veacul, se lasa tie.
9. Si dupa ce vom aseza stapanirea noastra, te vom mari pe tine si neamul tau si templul Domnului cu slava mare, incat sa fie aratata marirea voastra in tot pamantul".
10. In anul o suta saptezeci si patru, a iesit Antioh in pamantul parintilor sai si s-au adunat acolo toate ostirile, incat putini au ramas eu Trifon.
11. Si l-a izgonit regele Antioh, iar el a fugit in Dora cea de langa mare.
12. Ca a vazut ca s-au adunat peste el rautatile si l-au parasit ostirile.
13. Si a tabarat Antioh asupra Dorei impreuna cu o suta douazeci de mii de barbati razboinici si opt mii de calareti.
14. Si a inconjurat cetatea si cu corabii si o lovea si dinspre uscat si dinspre mare si pe nimeni n-a lasat nici sa iasa, nici sa intre.
15. Si a venit Numeniu si cei care erau cu el de la Roma avand scrisori catre regi si tari, in care erau scrise acestea:
16. "Lucius, consul al Romanilor, regelui Ptolomeu, bucurie.
17. Solii Iudeilor au venit la noi prieteni si aliati ai nostri, ca sa innoiasca prietenia si legatura cea din inceput, trimisi de Simon arhiereul sl de poporul Iudeilor.
18. Si au adus un scut de aur de o mie de mine.
19. Pentru aceasta scriem regilor si tarilor, ca sa nu le faca rau, lor si cetatilor si tarii lor, si sa nu dea ajutor celor care se razboiesc impotriva lor.
20. Si ni s-a parut ca este bine a lua scutul de la ei.
21. Deci de vor fi fugit vreunii oameni facatori de rele din tara lor la voi, sa-i dati lui Simon arhiereul, sa-i pedepseasca dupa legea lor".
22. Aceeasi scrisoare a fost adresata regelui Dimitrie, lui Atalus, lui Ariarate si lui Arsachis,
23. Precum si tuturor tarilor: Sampsame, Sparta, Delos, Mindus, Sicion, Caria, Samos, Pamfilia, Licia, Halicarnas, Cos, Side, Aradus, Rodos, Faselis, Gortina, Cnidus, Cipru si Cirene.
24. Si copia lor a trimis-o lui Simon arhiereul.
25. Iar regele Antioh i tabarat asupra Dorei a doua zi, aducand din ce in ce mai aproape ostirile sale si facand masini, a inchis Antioh pe Trifon, incat nu putea nici sa intre, nici sa iasa.
26. Si i-a trimis Simon doua mii de barbati alesi sa-i ajute si argint si aur si vase pretioase.
27. Si n-a vrut sa le primeasca, ci a stricat tot ceea ce s-a inteles cu el mai inainte si s-a instrainat de el.
28. Si a trimis la el pe Atenobiu, unul din prietenii sai, spre a vorbi cu el astfel: "Voi tineti Iafa si Ghezer si intaritura din Ierusalim, cetati ale stapanirii mele.
29. Hotarele lor le-ati pustiit si ati adus necaz mare pe pamant, stapanind locuri multe in hotarele stapanirii mele;
30. Acum dar dati cetatile pe care le-ati luat si birurile tinuturilor pe care le-ati stapanit din hotarele cele din afara de Iuda.
31. Iar de nu, dati pentru ele cinci sute de talanti de argint si pentru stricaciunea facuta si pentru birurile cetatilor, alti cinci sute de talanii; iar de nu, vom veni si vom face razboi impotriva voastra".
32. Si a venit Atenobiu, prietenul regelui, la Ierusalim si a vazut marirea lui Simon si rafturi cu vase de aur si de argint si slugarime multa, incat se minuna si apoi i-a spus cuvintele regelui:
33. Si raspunzand Simon, i-a zis lui: "Nici pamant strain n-am luat, nici tinem ceva strain, ci mostenirea parintilor nostri, pe care vrajmasii nostri fara judecata cu orice prilej au apucat-o.
34. Iar noi ne tinem acum de mostenirea parintilor nostri.
35. Cat despre Iafa si Ghezer, pe care le ceri, acestea faceau tulburare in popor si in tara noastra. Pentru ele vom da o suta de talanti". Si Atenobiu nu i-a raspuns nici un cuvant.
36. Si intorcandu-se cu manie la rege, i-a spus cuvintele acestea si marirea lui Simon si toate cate a vazut si sa maniat regele cu mare furie:
37. Iar Trifon, intrand in corabie, a fugit la Ortosia.
38. Si a pus regele pe Cendebeu comandant la marginea marii si i-a dat ostire pedestrasi si calareti.
39. Si i-a poruncit sa se aseze in preajma Iudeii si sa zideasca Cedronul, sa intareasca portile si sa faca razboi impotriva poporului. Iar regele a inceput sa urmareasca el insusi pe Trifon.
40. Si a venit Cendebeu la Iamnia si a inceput sa asupreasca poporul si sa intre in Iuda, robind si ucigand. Si a zidit Cedronul.
41. Si a randuit acolo calareti si oaste, ca sa faca navaliri si sa inchida caile Iudeii, precum i-a poruncit regele.
.