Corsica - aspecte istorice
Corsica este o insula din Marea Mediterana situata la 170 km la sud de Nisa (Franta), la 84 km de Italia si la 14 km de insula Sardinia (Italia). Este a patra insula din Marea Mediterana dupa Sicilia, Sardinia si Cipru.
Prezenta romana in Corsica a inceput la mijlocul secolului al II-lea i.Hr. mentinandu-se pana in sec. al V-lea d.Hr.. Acest fapt arata ca insula Corsica a fost, timp de sapte secole, in mare parte latinizata, apoi increstinata (sec. al II-lea). Limba corsicana a ramas pana astazi mai aproape de limba latina decat cea italiana sau alte limbi de origine latina. Corsica a fost invadata succesiv, incepand cu secolul al V-lea, de catre vandali si ostrogoti, apoi de arabi, in sec al VII-lea ,si de lombarzi in 725, care au obligat insularii sa se stabileasca in interiorul insulei. Deja, in aceasta perioada, limba corsicana a devenit o limba romana distincta de cea latina.
In anul 552, Corsica a fost atasata Imperiului Bizantin de catre Justinian I, insa in 590 papa Grigorie cel Mare se ocupa de administratia religioasa a insulei. Inscrisa oficial sub administratia episcopului de Saint-Siege, gratie unei donatii din 772 a lui Pepin cel Scurt oferite papei Etienne III si confirmata de catre Carol cel Mare in 774, insula a fost cedata in anul 1077 de catre papa Grigorie VII, episcopului de Pisa (Landolfo). Aceasta administratie a durat timp doua secole, pana in 1284, data la care flota genoveza a invins pe pisani in batalia de la Meloria, care a marcat, totodata, sfarsitul Pisei ca mare putere maritima in epoca. In continuare, insula a fost subordoanata Republicii Genoveze constituind una din coloniile sale pana in secolul al XVIII-lea.
Corsica - cele mai importante lacasuri de cult
Corsica este in mod profund legata de crestinism, dupa cum atesta prezenta pe intreaga insula a numeroaselor manastiri, biserici si capele. Va invitam sa descoperiti acest bogat patrimoniu prin unele din cele mai frumoase lacasuri de cult din Corsica.
Biserica Sfanta Maria Assunta
Cunoscuta mai ales sub numele de „A Canonica”, aceasta veche biserica ce dateaza din secolul al XII-lea se afla la 20 km la sud de Bastia, in apropierea aeroportului din Poretta si satului Crocetta.
Vechea catedrala a episcopului de Mariana este tipica arhitecturii pisane prin dimensiunile sale modeste (35 m lungime, 13 inaltime si 12 latime) si liniile sale simple. Ea poate fi considerata o capodopera, daca tinem seama de materialul utilizat, "calchiste”, o marmura policroma foarte frumoasa , extrasa din carierele din Brando si Sisco din Capul Corsica. Un sit arheologic datand din secolul al V-lea este adiacent bisericii.
La cativa metri de Canonica se gaseste biserica San Parteo, mai mica si datand din aceeasi perioada. Acest edificiu a suferit din pacate o restaurare „ mult prea estetica” la sfarsitul anilor 60.
Biserica Sfantul Mihail din Murato
Satul Murato este situat in regiunea Nebbiu. Biserica romana Sfantul Mihail (sec al XII-lea) se ridica pe un promontoriu ( fasie de pamant abrubta care inainteaza in mare) situat la un kilometru de sat.
Este una dintre cele mai cunoscute biserici din Corsica datorita frumusetii si originalitatii decorului sau constituit de "bicromia” dalelor din calcar alb si de sarpanta verde, organizate in patratele si in benzi orizontale. Clopotnita – pridvor (ridicata din pacate in timpul restaurarii bisericii din sec. al XIX-lea) deformeaza putin armonia proportiilor edificiului.
Biserica Sfantul Mihail poseda, in egala masura, o decoratie in care bogatia si finetea sunt puse in valoare prin maleabilitatea sarpantei: arcuri in fatada, numeroase ornamente reprezentand fiinte umane, animale, motive geometrice si vegetale. Interiorul a fost decorat in fresca in secolul al XV-lea.
Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din La Porta
Una din capodoperele artei baroce in Corsica este biserica Sfantul Ioan Botezatorul din La Porta, principala localitate a regiunii Castagniccia. Se poate ajunge aici prin Folelli (pe coasta estica a insulei), fiecare intruvat Ponte-Leccia pe drumul rutiei Bastia- Corte, via Morosaglia (Merusaglia) si Col de Pratu.
Afara de fatada sa impunatoare, biserica din La Porta se distinge de asemenea prin turla care masoara 5 etaje si atinge o inaltime de 45 m si care poseda toate elementele stiluluii rococo. Constructia bisericii a durat din 1648 pana in 1680 urmand planurile arhitectului milanez Domenico Baina. Tunul dateaza aproape de anul 1720 iar fatada din anul 1707. In interior gasim picturi si sculpturi in lemn (dintre care o reprezentare a lui Hristos din Capela Sfanta Cruce din sec. XVII –lea, clasata la Beaux-Arts), mobilier liturgic, o sfanta masa in marmura de Carrare si o orga in stil italian.
Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Bastia
Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Bastia, cea mai mare bisrica parohiala din Corsica, se ridica deasupra Terra-Vecchia (orasul de jos) si consolelor Viex Port din Bastia de la inaltimea si cu fatada teatrala de doua etaje animate de spirale si flancata de doua turle din secolul al XIX -lea.
Ridicata in timpul apogeului artei baroce in Corsica, intre 1636 si 3666, ea respecta modelele clasice din epoca, cu exceptia celor trei capele si a absentei cupolei. In interior , se pot admira o bogata decoratie de marmuri valoroase si colorate (din care altarul la sfarsitul sec XVII-lea), cateva tablouri din colectia Fesch picturi in ulei, si, de asemenea, o eleganta tribuna pentru orga, din 1742.
Pictura monumentala a bisericilor din Corsica
Decorurile bisericilor din insula, executate in cea mai mare parte in timpul secolului al XV-lea, reprezinta un patrimoniu ce denota o activitate artistica si religioasa intensa in Corsica intre anii 1386 – 1513. Intre anii 1480 – 1490, nomadismul artistilor este permanent, intre bogatii sponsori si santierele marilor catedrale din Genova, Cagliari, Palermo sau Milan. Insula Corsica nu a ramas straina de aceasta circulatie a obiectelor, ideilor, persoanelor si a imaginilor beneficiind de toate caile de comunicatie ale acestei spirale comerciale, terestre, maritime si fluviale.
Frescele sale sunt un exemplu remercabil de interpretare a traditiilor oficiale care circulau pe Mediterana, in inima unui teritoriu vast care prefigura Europa actuala. Cateva detalii iconografice merita o atentie cu totul speciala. Asemanarile cu tipicul iconografic al Italiei centrale si al Piemontului au permis identificarea caracterelor fundamentale retransmise prin "arta giottesca” de la sfarsitul secolului al XII-lea, de la Asissi apoi la Rimini, Padova si Milan, pana la Pisa.
Documentele arhivelor arata nenumarate raportturi intre insula si portul din Genova, si atesta ateliere de formare a artistilor corsicani stabiliti pe continent. Toscana situata foarte aproape, constituie pentru insula o alta cale privilegiata de patrundere a influentelor artistice.
Atelierele-scoala au realizat sinteze originale intre elementele arhaice si prototipurile gotice tarzii. Aceasta sinteza oficiala a patruns in Corsica, dupa cum adevereste marele altar al catedralei Sainte-Lucie-de-Tallano, comandat Maestrului din Castelsardo de catre Rinuccio della Rocca.
Analiza stilistica arata ca atelierele locale erau organizate in jurul unei activitati proprii, plecand de la aspecte dogmatice importante. Pictura monumentala din Corsica arata nu doar o veritabila activitate picturala sustinuta de un devotament de adecvare la celelalte regiuni mediteraneene, ci chiar prezenta in insula a atelierelor in continua dezvoltare.
Asimilarea artei din Italia centrala, din Toscana, Liguria, Piemont, Sardinia si Catalunia de catre artistii locali, a transformat aceste caractere stilistice, conducand spre o iconografie identitara.
Vezi si documentarul "Frescele bisericilor din Corsica":
-
Catedrala Arhiepiscopala din Cluj
Publicat in : Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.