Manastirea Gradac

Manastirea Gradac Mareste imaginea.


Manastirea Gradac

Manastirea Gradac este o manastire ortodoxa cu obste de maici, asezata in partea centrala a Serbiei, putin mai spre sud de orasul Kraljevo si la o distanta de aproximativ 20 de kilometri de Raska. Frumosul locas de cult isi inalta turla pe una dintre pantele impadurite ale Muntelui Golija, fiind zidit in secolul al XIII-lea, pe locul unei biserici mai vechi.

Manastirea Gradac - scurt istoric

Aceasta frumoasa biserica monahala a fost construita undeva pe la jumatatea secolului al XIII-lea, mai precis in anul 1268, drept ctitorie a Elenei de Anjou. Aceasta tanara si frumoasa imparateasa, de origine frantuzoaica si sotie a regelui Uros I, a avut un rol deosebit de important in istoria si cultura Serbiei. Ruda cu Carl Anjou I, regele Siciliei si de Naples, imparateasa este cea prin care stilul vestic a patruns in Serbia.

Imparateasa Elena de Anjou, prin petrecerea a mai multor ani in jurul curtii sarbesti, a avut o deosebita influenta asupra educatiei si culturii vremii. Ea a intemeiat prima scoala sarbeasca de fete, in chiar incinta Manastirii Gradac, in aceasta putand sa studieze mai toate fetele nobililor din zona.

O legenda a locului vorbeste despre intalnirea dintre imparateasa Elena si viitorul ei sot, regele Uros I al Serbiei. Se spune astfel ca, in decursul secolului al XIII-lea, pentru a-si impresiona viitoarea sotie, regele a sadit flori de liliac pe cuprinsul unei intregi vai prin care tanara avea sa vina spre el. Valea cu arbusti de liliac este strabatuta de drumul ce leaga orasul Kraljevo de Manastirea Gradac, in vremea primaverii, cand florile de liliac sunt inflorite, strabaterea acesteia este o imensa bucurie.

     

Manastirea Gradac a fost construita in stilul arhitectural al Scolii Raska, putine fiind influentele si prezenta elementelor gotice. Arhitectura manastirii este o raritate datorita perfectei imbinari a doua stiluri si curente artistice diferite: stilul bizantin si stilul frantuzesc romanic.

     

Motivul acestui rezultat arhitectural este unul foarte simplu, dupa cum reiese si din cele amintite mai sus: regina Elena, care a condus alaturi de regele Serbiei intre anii 1243-1276, provenea dintr-o familie mixta, ortodoxia si catolicismul impacandu-se laolalta in aceasta.

Biserica centrala a Manastirii Gradac poarta hramul Buna Vestire, aceasta scena fiind pictata si pastrata inca deasupra intrarii in pronaos, pe peretele vestic al bisericii. Pe langa fresca cu Maica Domnului si Arhanghelul Gavriil, ce intampina pelerinii la intrarea in biserica, in biserica se mai gasesc si alte mici fragmente de fresca originala.

Putine la numar si slab vizibile, cele cateva fresce care au supravietuit timpului se aseamana cu cele intalnite in Manastirea Sopocani si indica valoarea artistica pe care au avut-o acestea in momentul zugravirii lor. Dintre frescele interioare care au supravietuit pana astazi o semnificatie deosebita o are scena in care apar ctitorii.

     

 

Pe langa ramasitele de fresca, iconostasul, ce desparte Sfantul Altar de naosul de piatra, este original, datand inca din vremea primei lui zidiri. Sarcofagul de marmura alba din incinta manastirii poarta ramasitele reginei Elena.

Manastirea Gradac functioneaza astazi ca manastire de maici. Acest sfant locas de rugaciune neincetata constituie unul dintre cele mai reprezentative si atractive monumente medievale, culturale, istorice si duhovnicesti ale Serbiei.

Pe aceeaşi temă

27 Iunie 2012

Vizualizari: 2374

Voteaza:

Manastirea Gradac 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE