
Manastirea Noua din Hios, construita la mijlocul secolului al XI-lea de catre Imparatul bizantin Constantin IX Monomahul (1042-1055) si sotia sa Zoe, este inclusa in lista patrimoniului mondial UNESCO. Se gaseste pe Muntele Provateon, in interiorul insulei, la aproximativ 15 km. de orasul Hios. Este renumita pentru mozaicurile sale care, alaturi de cele din Dafni si Hosios Loukas, sunt printre cele mai cunoscute exemple ale "artei renascentiste macedonene” din Grecia.
Potrivit traditiei, trei monahi, Nichita, Iosif si Ioan, care traiau ca sihastrii intr-o pestera de pe Muntele Provateon, vedeau o lumina in fiecare nopate intr-o padure din apropiere. Deoarece nu-si puteau da seama de unde provine in timpul zilei, acestia au decis sa incendieze padurea. Focul s-a stins in chip minunat inaintea unui mirt, care nu s-a aprins. Au gasit icoana Maicii Domnului asezata pe ramurile sale. In prezent, aceasta icoana este pastrata in Manastirea Panagia Neamonitissa.
In acea perioada, Constantin Monomahul se afla exilat pe insula Lesbos. Monahii, in urma unei descoperiri dumnezeiesti, l-au vizitat spunandu-i ca va deveni imparat. Constantin, auzind acestea, a fagaduit ca, in cazul acesta, va construi o manastire inchinata icoanei Maicii Domnului. Cativa ani mai tarziu, cand a devenit imparat al Imperiului Bizantin, si-a tinut promisiunea. A construit o biserica minunata pe locul unde fusese gasita icoana, aducand din Constantinopol un arhitect renumit, mesteri si cele mai bune materiale.
Biserica principala (catoliconul) a fost sfintita in 1049, complexul fiind finalizat in 1055, dupa moartea lui Constantin. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului si este de forma octogonala, acel tip numit "insular”, intalnit in Hios si Cipru. Turnul clopotnita a fost construit in 1900, inlocuindu-l pe cel vechi ridicat in 1512.
Noua Manastire din Hios este decorata cu mozaicuri bizantine de exceptie, adevarate capodopere din perioada dinastiei macedonene. In timpul anilor urmatori, Manastirea Noua a devenit foarte cunoscuta. Este o minune dumnezeieasca faptul ca atat manastirea cat si icoana s-au pastrat intacte in urma tuturor dezastrelor pe care le-a suferit insula Hios, precum masacrarea grecilor rezidenti de catre turci in 1822 si puternicul cutremur de pamant din 1881.
Inca de la inceput manastirea s-a bucurat de numeroase privilegii lucru care a facut ca manastirea sa prospere in perioada bizantina. In jurul anului 1300, pamanturile sale ocupau un sfert din insula in manastire vietuind 800 de calugari. Dominatia genoveza care a urmat i-a redus din influenta, insa manastirea a prosperat chiar si in timpul perioadei otomane, cand era subordonata direct Patriarhiei din Constantinopol.
Pelerinul Samuel Purchas, consemneaza spre sfarsitul secolului al XVI ca avea 200 monahi, si ca in intreaga Grecii "ei sunt singurii care aveau dreptul sa foloseasca clopote”. Manastirea intra intr-o perioada de declin numai dupa distrugerea Hiosului de catreotomani in 1822, in timpul Razboiului Grec de Independenta. In 1952 a fost trasformata in manastire de maici.
Complexul manastiresc cuprinde biserica principala, doua mici biserici (inchiante Sfintei Cruci si Sfantului Pantelimon), trapeza, chiliile, arhondaricul si cisterna de apa. Asezamantul este imprejmuit cu un zid (zidul original din perioada bizantina a fost distrus in 1822) ce are in coltul din partea de nord-est un turn de aparare. In afara zidurilor, langa cimitirul manastirii se gaseste paraclisul Sfantul Luca.
Radu Alexandru
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.