Biserica Sfintii Ioachim si Ana - Oborul Vechi

Biserica Sfintii Ioachim si Ana - Oborul Vechi Mareste imaginea.

Parohia Sfinții Ioachim și Ana - Oborul Vechi

Biserica Oborul Vechi cu hramul „Sfinţii loachim şi Ana” este considerată monument de arhitectură datorită monumentalei cruci de piatră care se află în altar.
Sfântul locaş prezintă din punct de vedere arhitectonic un specific al său în sensul că ridicarea sa a fost efectuată în trei etape distincte: mai întâi a fost construit altarul (troiţa de odinioară) după aceea naosul şi în al treilea rând pronaosul în forma actuală.

Istoricul Ionescu Gion şi ceilalţi istorici vorbesc despre Biserica „Oborul Vechi”, iar datele acestora se bazează pe tradiţia orală conform căreia Biserica a fost construită astfel: peste crucea monumentală, înaltă de aproape 5m şi adăpostită de o troiţă de zid, la îndemnul Mitropolitului Grigore în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (1760-1780) s-a zidit o Biserica fără abside care a devenit Biserica „Târgului de afară”, numită aşa pentru că în zona în care a fost ridicat acest sfânt locaş de închinăciune era şi oborul de vite şi cereale.

La începutul secolului al XIX-lea Biserica va purta şi ea numele de „Oborul Vechi” deoarece spaţiul de schimburi comerciale al Bucureştiului s-a mărit şi s-a mutat la periferia oraşului - cam unde este astăzi Liceul „Iulia Haşdeu”.

Prima formă a Bisericii era dreptunghiulara (nu avea abside) şi cu dimensiuni foarte mici. Spaţiul fiind prea mic enoriaşii l-au lungit cu 5m astupând vechiul pridvor şi spărgând zidurile laterale, lângă Sfântul Altar, tot acum fiind construite şi cele două abside actuale.

Monumentul de arhitectură de la Biserica „Oborul Vechi” este reprezentat de crucea din piatră a serdarului Matei Mogoş aflată în Sfântul Altar, un adevărat giuvaer prin sculpturile ei interesante şi prin inscripţia cu caractere chirilice. Inscripţia are următorul cuprins:

„Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne şi prea sfântă Invierea Ta o slăvim. Cruce păzitoare a toată lumea. Cruce Bisericii podoabă. Cruce a împăraţilor întărire. Cruce a credincioşilor întemeiare. Cruce a îngerilor slavă şi diavolilor rană. O, buni credincioşi călători, care pe aicea treceţi şi pre cinstita Cruce în slavă vedeţi, pe a credincioşilor podoabă şi a dracilor stricare, aşternut picioarelor lui lisus Christos, Ei vă închinaţi cu dragoste mare, că pre dânsa S-a înălţat Dătătorul de viaţă. Rugaţi-L pe ţară să o păzească de rele primejdii ca să nu paţă, iar pe cel ce cu a lui cheltuială Crucea a înălţat, al ţarei Marele Serdar Matei Mogoş să ştiţi că s-a chemat. Pazit de cele rele Dumnezeu să-l miluiască şi spre împărăţia cerească ajute-i să moştenească”. - Leat 7227 (1719).”

La începutul anului 1719, drept mulțumire pentru că el și toți ai lui au scăpat de molima ciumei, serdarul Matei Mogoș plătește o impunătoare cruce sculptată în piatră de o frumusețe rar întâlnită. Multă vreme, și poate până azi, a rămas drept cea mai frumoasă și impunătoare cruce de piatră din țară, cu o înălțime de aproape 5 metri, o lățime de 60 cm și brațe de 40 cm.

Istoricul Nicolae Iorga consemna că după modul în care a fost realizată, această cruce trebuie să fie opera unui meșter italian, dar acest lucru nu este consemnat nicăieri
Dintre icoanele care împodobesc sfântul locaş, de mare valoare istorică și spirituală este icoana patronilor Bisericii, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, donată de domnitorul Alexandru Ipsilante. Această sfântă icoană, aşa cum confirmă tradiţia, a fost adusă de la Constantinopol şi are următoarea inscripţie în limba greacă: „Rugaţi-vă către Domnul sfinţilor pentru sufletele robilor lui Dumnezeu Alexandru Ipsilante şi Ecaterina Doamna, cu fiii lor” 1781 aprilie 4, iar de la această icoană dăruită de domnitor, Biserica şi-a ales Hramul „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana”.

Potrivit mărturiilor credincioșilor parohiei dar și mărturiei scrise a fostului preot slujitor Athanase Negoiță (1936 – 1993), multă vreme și chiar până astăzi, parohia Oborul Vechi a rămas singura biserică din capitală cu hramul principal închinat Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana.

Vrednicul de pomenire, preotul profesor Athanase Negoiță care a slujit în această biserică vreme de aproape 60 de ani și care a lăsat și câteva consemnări privind activitatea parohiei cât și partea istorică a locașului de cult, consemna într-o adresă către credincioșii parohiei dar și către oficialitățile din perioada interbelică, faptul că „Nicio altă biserică din Țara Românească nu mai are într-însa obiecte artistice de așa mare valoare precum biserica Sf. Ioachim și Ana din București” făcând referire la icoana istorică donată de domnitorul Alexandru Ipsilanti și crucea monumentală din sfântul altar.

„Fiindcă la picioarele acestor sfinte și făcătoare de minuni (icoana și crucea) mulți și-au găsit alinarea suferințelor și prin ele s-a făcut să înceteze ciuma și foametea ce decimaseră aproape toată populația Bucureștiului de la sfârșit de an 1700”

De aceea, la icoana istorică a hramului, de-a lungul timpului și până astăzi și-au plecat genunchiul mii de creștini, generații și generații care au încăput în vârsta de peste două secole a icoanei Sfinților Părinți Ioachim și Ana, considerată făcătoare de minuni și grabnică ajutătoare a celor ce s-au rugat pentru darul de prunci, în special a familiilor care sufereau de nerodire, a celor care se rugau pentru împăcarea neînțelegerii vieții casnice, căsătorie, creșterea pruncilor, călăuzirea tinerilor, sănătate, vindecare, izbăvire de rele, luminarea minții și întoarcerea celor depărtați de la dreapta credință.

Dintre icoanele mai noi care împodobesc biserica amintim două icoane de marime considerabilă, icoane ale Maicii Domnului și Mântuitorului Hristos, pictate în anul 1935 de mare pictor bisericesc Dimitrie Belizarie.

Astăzi, biserica Sfinții Ioachim și Ana - Oborul Vechi, începe o lucrare de refacere completă, atât materială cât și spirituală. Suntem în plină activitate de restaurare atât interioară cât și exterioară. Avem în construcție un Așezământ social destinat persoanelor defavorizate din parohie, copii și vârstnici, cât și o cantină socială care va oferi hrană tuturor celor nevoiași. Am sporit și activitatea liturgică a bisericii prin săvârșirea cu regularitate a slujbelor de binecuvântare, de cerere și mulțumire lui Dumnezeu pentru toate cele primite.

Pr. paroh Ciprian Georgian TUDOR

Dintre icoanele care împodobesc sfântul locaş, de mare valoare istorică și spirituală este icoana patronilor Bisericii, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, donată de domnitorul Alexandru Ipsilante. Această sfântă icoană, aşa cum confirmă tradiţia, a fost adusă de la Constantinopol şi are următoarea inscripţie în limba greacă: „Rugaţi-vă către Domnul sfinţilor pentru sufletele robilor lui Dumnezeu Alexandru Ipsilante şi Ecaterina Doamna, cu fiii lor” 1781 april 4, iar de la această icoană dăruită de domnitor, Biserica şi-a ales Hramul „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana”.

Potrivit mărturiilor credincioșilor parohiei dar și mărturiei scrise a fostului preot slujitor Athanase Negoiță (1936 – 1993), multă vreme și chiar până astăzi, parohia Oborul Vechi a rămas singura biserică din capitală cu hramul principal închinat Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana.

Vrednicul de pomenire, preotul profesor Athanase Negoiță care a slujit în această vreme de aproape 60 de ani și care a lăsat și câteva consemnări privind activitatea parohiei cât și partea istorică a locașului de cult, consemna într-o adresă către credincioșii parohiei dar și către oficialitățile din perioada interbelică, faptul că „Nicio altă biserică din Țara Românească nu mai are într-însa obiecte artistice de așa mare valoare precum biserica Sf. Ioachim și Ana din București” făcând referire la icoana istorică donată de domnitorul Alexandru Ipsilanti și crucea monumentală din sfântul altar.

„Fiindcă la picioarele acestor sfinte și făcătoare de minuni (icoana și crucea) mulți și-au găsit alinarea suferințelor și prin ele s-a făcut să înceteze ciuma și foametea ce decimaseră aproape toată populația Bucureștiului de la sfârșit de an 1700”

De aceea, la icoana istorică a hramului, de-a lungul timpului și până astăzi și-au plecat genunchiul mii de creștini, generații și generații care au încăput în vârsta de peste două secole a icoanei Sfinților Părinți Ioachim și Ana, considerată făcătoare de minuni și grabnică ajutătoare a celor ce s-au rugat pentru darul de prunci, în special a familiilor care sufereau de nerodire, a celor care se rugau pentru împăcarea neîntelegerii vieții casnice, căsătorie, creșterea pruncilor, călăuzirea tinerilor, sănătate, vindecare, izbăvire de rele, luminarea minții și întoarcerea celor depărtați de la dreapta credință.

Suntem încredințați și avem mărturii ale credincioșilor că nimeni din cei ce și-au plecat smerit genunchii și au înălțat rugăciuni părinților Maicii Sfinte, bunicilor Mântuitorului Hristos, Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, nu au rămas nemiluiți.

O istorie neconsemnată în scris dar păstrată pe cale orală arată faptul că de-a lungul celor mai bine de două secole în care icoana a fost prezentă în biserică, în repetate rânduri răufăcătorii au pătruns în sfântul locaș luând pe lângă obiecte de valoare și icoana Sfinților Părinți pentru a valorifica argintul din ferecătură. Lucrarea Sfinților Părinți a făcut ca de fiecare dată icoana să fie gasită și înapoiată bisericii, iar urmele rămase pe chipul Sfintei Ana se confirmă ca fiind rezultate în urma intervenției cu obiecte tăioase și contondente în încercarea de a desprinde ferecătura de argint.

Monumentul de arhitectură de la Biserica „Oborul Vechi” este reprezentat de crucea din piatră a serdarului Matei Mogoş aflată în Sfântul Altar, un adevărat giuvaer prin sculpturile ei interesante şi prin inscripţia cu caractere chirilice. Inscripţia are următorul cuprins:

„Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne şi prea sfântă Invierea Ta o slăvim. Cruce păzitoare a toată lumea. Cruce Bisericii podoabă. Cruce a împăraţilor întărire. Cruce a credincioşilor întemeiare. Cruce a îngerilor slavă şi diavolilor rană. O, buni credincioşi călători, care pe aicea treceţi şi pre cinstita Cruce în slavă vedeţi, pe a credincioşilor podoabă şi a dracilor stricare, aşternut picioarelor lui lisus Christos, Ei vă închinaţi cu dragoste mare, că pre dânsa S-a înălţat Dătătorul de viaţă. Rugaţi-L pe ţară să o păzească de rele primejdii ca să nu paţă, iar pe cel ce cu a lui cheltuială Crucea a înălţat, al ţarei Marele Serdar Matei Mogoş să ştiţi că s-a chemat. Pazit de cele rele Dumnezeu să-l miluiască şi spre împărăţia cerească ajute-i să moştenească”. - Leat 7227 (1719).”

La începutul anului 1719, drept mulțumire pentru că el și toți ai lui au scăpat de molima ciumei, serdarul Matei Mogoș plătește o impunătoare cruce sculptată în piatră de o frumusețe rar întâlnită. Multă vreme, și poate până azi, a rămas drept cea mai frumoasă și impunătoare cruce de piatră din țară, cu o înălțime de aproape 5 metri, o lățime de 60 cm și brațe de 40 cm.

Istoricul Nicolae Iorga consemna că după modul în care a fost realizată, aceasta cruce trebuie să fie opera unui meșter italian, dar acest lucru nu este consemnat nicăieri

Pe aceeaşi temă

28 Martie 2018

Vizualizari: 10147

Voteaza:

5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE