Pestera Sfantului Chiriac de la Bisericani este unul dintre locurile de pelerinaj din jurul Manastirii Bisericani. Sfantul Cuvios Chiriac este praznuit in ziua de 1 octombrie, impreuna cu Sfantul Cuvios Iosif de la Bisericani. Hotararea canonizarii celor doi sfinti de la Manastirea Bisericani a fost luata de membrii Sfantului Sinod in sedinta sinodala din data de 5-7 martie 2008, iar proclamarea solemna a canonizarii lor a avut loc in data de 5 iunie 2008, la Manastirea Neamt. In urma proclamarii locale a canonizarii Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac de la Bisericani, prima praznuire a celor doi sfinti romani a avut loc in data de 1 octombrie 2008.
Manastirea Bisericani se afla in comuna Viisoara, judetul Neamt. Sfantul Cuvios Iosif este primul sihastru cunoscut cu numele din muntele din jurul actualei manastiri, acesta fiind socotit si ctitorul cel dintai al Manastirii Bisericani. Dupa depunerea voturilor monahale, in Manastirea Bistrita nemteana, cuviosul isi va indrepta pasii spre Tara Sfanta. Dupa cativa ani petrecuti in pustia de langa raul Iordan, impreuna cu alti cativa pustnici ucenici, acesta va intemeia prima comunitate monahala romaneasca din Tara Sfanta. Odata cu invaziile arabe asupra locurilor sfinte, Cuviosul Iosif isi va lua ucenicii si se va intoarce in tara, unde se va opri la Manastirea Bistrita.
Datorita rautatii otomanilor, care le incendiaza biserica, grupul de monahi nevoitori doresc sa ia calea Sfantului Munte Athos, insa Maica Domnului ii opreste, aparandu-le pe drum, in dreptul unui stejar. Pentru aceasta, cuviosii se opresc in padurile din Muntii Neamtului, unde intemeiaza Schitul Bisericani. Pe locul acestui schit se afla astazi manastirea omonima.
Pestera Sfantului Chiriac de la Bisericani
Sfantul Cuvios Chiriac a trait si s-a nevoit la inceputul secolului al XVII-lea, in obstea monahala de la Manastirea Bisericani, care aduna pe atunci peste o suta de monahi. Dorind a duce viata pustniceasca, cuviosul a luat binecuvantare de la duhovnicul sau si s-a retras intr-o pestera naturala din "Muntele lui Simon". In aceasta pestera, cuviosul se va nevoi in aspre nevointe vreme de aproape saisezi de ani, dupa marturia Sfantului Dosoftei al Moldovei.
Intr-un manuscris din anul 1888, cunoscut drept "Patericul Sfintilor din Moldova", gasim scris: "In anul 1660, preacuviosul parintele nostru Chiriac, din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca, in sfanta Manastire Bisericani, si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie, s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo, cu trupul gol, s-au nevoit in singuratate, in ger si in arderea soarelui, sasezeci de ani, pana la sfarsitul sau, si se serbeaza la 31 decembrie."
Sfantul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei, l-a cunoscut pe Sfantul Chiriac inca din timpul vietii, dupa trecerea acestuia la cele vesnice, ierarhul inchinandu-se moastelor cuviosului, dupa el insusi marturiseste: "Apucat-am, in zilele noastre, parinti inalti la bunatati si nevointe si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani, gol petrecand si ascuns in munte vreme de saizeci de ani."
Sfantul Cuvios Chiriac de la Bisericani este unul dintre cei mai mari sihastri din tara noastra, acesta petrecand o viata ingereasca, intr-o desavarsita lepadare de sine, in golatate trupeasca si in neincetata rugaciune. Dupa trecerea la cele vesnice, Moastele sale au fost pastrate in pestera in care s-a nevoit atatia zeci de ani, pana ce monahii au construit un paraclis inchinat lui. In cele din urma, datorita greutatilor istorice din tara noastra, din evlavie si dorinta de a-l pazi in cinstire, trupul cuviosului a fost impartit.
Paraclisul de la Manastirea Bisericani, in care sunt pastrate Moastele Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac de la Bisericani, isi serbeaza hramul in ziua de 1 octombrie, cand este praznuit Acoperamantul Maicii Domnului. Procesiunea cu Moastele celor doi sfinti cuviosi, care are loc in aceasta zi, adunand nenumarati preoti si credinciosi din tara, porneste din paraclisul manastirii se se incheie le Pestera Cuviosului Chiriac.
"Rugaciunea si linistea iubind, nevointa si rabdarea imbratisand, patimile cele pierzatoare le-ati stins cu ostenelile pustiei, Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac de la Bisericani. Unul, luminator al chinoviei s-a facut si iscusit pastor, iar celalalt, sfesnic al luminii neinserate s-a aratat, prin rugaciunea cea inalta. Povatuitori sihastrilor, ocrotitori ai celor din nevoi si celor mahniti mangaietori, Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac, cei ce ati dobandit rugaciunea cea de foc si vase alese ale Sfantului Duh v-ati facut, rugati-va lui Dumnezeu, sa daruiască sufletelor noastre pace si mare mila!"
Teodor Danalache
Mai multe informatii despre Sfantul Chiriac de la Bisericani
Teodor Danalache
-
Sfantul Chiriac de la Bisericani
Publicat in : Vietile sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.