Manastirea Cotmeana

Manastirea Cotmeana este o manastire ortodoxa, cu obste de calugari, din judetul Arges. Locasul de rugaciune din Comtmeana se afla in comuna omonima, aflata la doar 30 de kilometri est de Ramnicu Valcea si la 32 de kilometri nord-vest de Pitesti, pe drumul national ce leaga cele doua orase.

Important monument istoric medieval din sud-estul Europei, Manastirea Cotmeana poate fi chiar cea mai veche manastire din Tara Romaneasca. Construita in mijlocul padurilor, in apropierea raului de munte Cotmeana, ctitoria lui Mircea cel Batran duce in spate o istorie fabuloasa.

Manastirea Cotmeana este un monument de sinteza arhitecturala, reprezentativ pentru asimilarea si dezvoltarea arhitecturii muntenesti din secolul al XIV-lea: fatadele bisericii sunt din caramida aparenta, decoratiunile sunt realizate in stil bizantino-balcanic, specific secolelor XIII-XIV, iar clopotele sunt lucrate pe la inceputul secolului al XIV-lea.

Manastirea Cotmeana - scurt istoric

Prima atestare documentara in care apare Cotmeana dateaza din 20 mai 1388, din timpul lui Mircea cel Batran, care printr-un hrisov anunta existenta acestui sfant lacas odata cu ridicarea Manastirii Cozia. Se presupune insa ca Manastirea Cotmeana este mult mai veche, daca nu cumva cea mai veche manastire din Tara Romanesca, multi cercetatori sustinind ca este chiar o ctitorie a lui Vladislav Vlaicu.

Vechimea manastirii este impinsa de catre unii cercetatori pana la sfarsitul secolului al XIII-lea, data de 1292 fiind avansata pe baza trasaturilor arhitectonice ale manastirii. Insusi termenul "cotmeana" provine, pare-se, de la hoardele cumane care au trecut prin aceste locuri.

Construita in prima sa forma de domnitorul Radu I, biserica din Cotmeana a devenit una dintre ctitoriile de seama ale voievodului Mircea cel Batran. Odata cu ridicarea Manastirii Cozia, Cotmeana a apus din stralucire, devenind, timp de secole, metoc al celebrei manastiri de pe Valea Oltului.

Biserica si complexul de la Cotmeana a fost restaurat in anul 1711, de domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714. Acum se inlocuiesc ancadramentele de piatra ale ferestrelor si ale usii de intrare in naos. In timpul ieromonahilor Ilarion si Sofronie de la Cozia se largeste pronaosul si se adauga un pridvor cu arcade pe latura nordica.

Sapaturile arheologice din jurul bisericii au scos la iveala o serie de morminte de tip athonit, de o mare sobrietate. Calugarii secolului al XIV-lea erau inmormantati cu o caramida drept capatai, iar o cruce de lemn le vegheaza si acum somnul intru Hristos. Sapaturile arheologice au scos la iveala si un tezaur de monede de aur si discuri ornamentale din teracota, care sunt expuse la Muzeul Judetean Arges.

Manastirea Cotmeana a fost scena luptelor sangeroase pentru domnie din vremea lui Mihnea cel Rau, declansate din cauza politicii autoritare a acestuia. Conflictul dintre domn si boierii Craiovesti culmineaza cu batalia din februarie 1510, de la Manastirea Cotmeana, unde fiul sau, Mircea, este infrant, iar Mihnea cel Rau abia scapa cu viata, refugiindu-se in Transilvania.

Vremurile tulburi au facut ca in chiar interiorul bisericii sa existe o usa secreta de refugiu a domnitorului in timpul bataliilor sau vremurilor tulburi. Istoria s-a imbibat definitiv intre zidurile manastirii, unde in anul 1716, egumenul Gheorghe a dus la perfectiune arta miniaturii, cu lucrarea "Istoria Athosului".

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a insemnat si secularizarea manastirii, care s-a vazut obligata sa devina biserica parohiala, intrand intr-un nemeritat con de umbra. Abia in primavara lui 1990, din initiativa vrednicului episcop P.S. Calinic, Manastirea Cotmeana a fost redeschisa, iar staret a fost numit parintele Ioasaf Boiciuc. Noua obste monahala era compusa din 9 vietuitori.

Intre anii 1995-2005, langa biserica veche Cotmeana si pe fostele ruine ale complexului feudal Cotmeana, a fost rectitorit un splendid ansamblu manastiresc. Cu ajutorul sponsorilor, si in special al Episcopiei Argesului, Manastirea Cotmeana a devenit un centru monahal cu viata activa.

La data de 1 octombrie 2003, odata cu savarsirea praznicului "Acoperamantul Maicii Domnului", P.S. Calinic al Argesului si Muscelului, P.S. Varsanufie Prahoveanul din Arhiepiscopia Bucurestilor, P.S. Gurie Strehaianul al Arhiepiscopiei Craiovei, inconjurati de un sobor de preoti si diaconi, au savarsit slujba de sfintire a ansamblului monahal Cotmeana si a noii biserici, care are acest hram.

P.S. Calinic al Argesului si Muscelului a multumit lui Dumnezeu, dar si poporului binecredincios: "Fiecare sunteti ctitor aici si aveti osteneala, lucru bineplacut lui Dumnezeu! Acesta este un loc sfintit de mii de ani de slujire neintrerupta in Hristos. Un loc care se ingemaneaza cu istoria nostra de crestinism multimilenar."

Manastirea Cotmeana - arhitectura si podoabe

Restaurarile efectuate de catre Directia Monumentelor Istorice intre anii 1922-1924, in 1959 si 1972, au relevat formele originale ale edificiului. Ansamblul feudal din Cotmeana este format din: biserica, turnul, clopotnita si zidurile de incinta prevazute cu goluri de tragere, complexul fiind construit in scopuri strategice si de aparare.

Biserica manastirii este o constructie care impresioneaza prin originalitatea arhitecturii: fatade din caramida aparenta, decorate cu lungi firide ce pornesc de la nivelul solului si se termina cu arcaturi sub cornise, formeaza firide incoronate de cate un sir de discuri din caramida smaltuita.

Discurile ceramice colorate, de sub firidele exterioare, sunt utilizate pentru prima oara in Tara Romaneasca, avand scop decorativ. Usile din lemn ale bisericii, somptuos decorate prin sculpturi in relief mic, si care sunt mai noi cu 200 de ani decat biserica, se afla astazi in sala de arta veche a Muzeului Romaniei.

In patrimoniul Manastirii Cotmeana se afla cel mai vechi clopot din Tara Romaneasca, daruit de jupanul Dragomir, in anul 1385, care are o istorie extrem de tumultuoasa. In vremea Primului Razboi Mondial, intre anii 1916-1918, aliatii germano-maghiari au strans si au topit mai toate clopotele din Tara Romaneasca. Istoricul Draghicescu, care ramasese la Bucuresti in timpul ocupatiei germane, dupa disperate insistente, a obtinut "favoarea": doar unul. Cu inima sfasiata de durere, Draghicescu a ales clopotul cel mai vechi, si anume, cel de la Cotmeana.

Pronia divina a facut ca in anul 1919, armatele romane sa descopere la Budapesta o parte din clopotele romanesti donate de Basarabi si Brancoveni, care nu fusesera inca topite, in fabricile de armanent unguresti.

Manastirea Cotmeana are doua hramuri: Buna Vestire, praznuita la 25 martie, si Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, sarbatorit la 29 august. Biserica cea noua poarta hramul Acoperamantul Maicii Domnului, praznuit la 1 octombrie.