Manastirea Brebu, una dintre vechile manastiri ortodoxe din judetul Prahova, se numara printre cele mai de seama ctitorii ale voievodului Matei Basarab. Aflata in apropiere de raul Doftana, pe teritoriul localitatii Brebu, judetul Prahova, manastirea este o marturie exceptionala a artei romanesti a secolului al XVII-lea.
Manastirea Brebu - scurt istoric
Manastirea Brebu, inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail, Gavriil, Azrael si Rafail, a fost zidita de domnitorul Matei Basarab intr-o data inca incerta. Piatra de temelie a actualei manastiri a fost pusa candva inainte de 27 noiembrie 1640, cand voievodul Matei Basarab o aminteste intr-un act domnesc; odata cu anularea inchinarii manastirilor catre locuri straine, voievodul aminteste de manastirea zidita de el in Brebu. Mai apoi, manastirea este pomenita intr-un act patriarhal emis in anul 1641, de patriarhul ecumenic din Constantinopol.
Cu toate acestea, pisania sapata in piatra sustine ca biserica a inceput a se zidi in data de 27 iunie 1650. Acest lucru se poate explica numai prin faptul ca la aceasta data s-ar fi terminat lucrarile de zidire, mult intarziate de situatia politica a vremii. Lucru cert este insa faptul ca, in anul 1641, manastirea functiona deja, dupa cum reiese din actele pastrate in arhiva acesteia: in data de 9 martie 1641, voievodul cumpara o bucata de pamant de la cativa mosneni; in data de 28 aprilie 1641, voievodul aduce pe mosia de la Brebu un vietuitor al Manastirii Mislea.
La sfarsitul domniei ctitorului, manastirea nu era inca finisata si zugravita in fresca. Foarte mult s-au ostenit cu lucrarile iuzbasa Mogos din Paulesti si postelnicul Antonie din Negoiesti. In acea vreme, egumen era chir Vasilie monahul, dupa cum marturiseste pisania. Nu dupa multa vreme, domnitorul Antonie din Popesti reconditioneaza turnul incintei, inzestrandu-l cu un clopot, astazi disparut.
Deoarece inzestrarea manastirii cu mosii nu s-a facut intru totul in conditii pasnice, locuitorii din zona s-au aratat dezinteresati de aceasta. Astfel, nu dupa multa vreme, manastirea ajunge in stare de parasire. In aceasta stare a gasit Sfantul voievod Constantin Brancoveanu locasul de rugaciune din Manastirea Brebu.
Din dragoste de Dumnezeu, voievodul sfant reconfirma vechile mosii ale manastirii si scuteste de darile anuale un numar de 52 de localnici, spre a ajuta la repararea acesteia, prin doua acte domnesti, emise in 24 februarie 1689 si 2 iulie 1690. Tot acum are loc si zugravirea in fresca a bisericii celei mari. Scutind permanent de dari o parte dintre sateni, localitatea se imparte cumva in doua: Brebu Manastiresc si Brebu Megiesesc. Chiar si asa insa, manastirea nu va fi bine ingrijita de sateni.
Mai tarziu, domnitorul Grigore al II-lea Ghica, vazand ca manastirea saracise complet, printr-un act emis in data de 8 mai 1752, trece administrarea financiara a acesteia pe seama Eforiei Spitalului Pantelimon, din Bucuresti. Eforia se ocupa cu sustinerea materiala a manastirii, iar manastirea platea o dara anuala si se ingrijea de doi preoti din sat.
Cutremurul de pamant din anul 1802 darama turlele bisericii, surpa zidurile cele mari si slabeste turnul clopotnita, daramandu-i partea superioara. Abia intre anii 1828-1836 se vor face primele reparatii la Manastirea Brebu; turlele se refac acum, insa din lemn. In anul 1838, un alt cutremur de pamant zdruncina manastirea, reparatiile fiind savarsite in acelasi an, de catre arhimandritul Teodor Cernicanul.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, in Manastirea Brebu era amenajata renumita biblioteca a arhimandritului Ghenadie Parvulescu, continand manuscrise vechi si carti valoase. Incendiul din data de 1 decembrie 1855 va distruge insa aproape toate volumele, impreuna cu anexele si corpul de chilii.
In anul 1863, odata cu secularizarea averilor manastiresti, Manastirea Brebu este desfiintata, biserica acesteia fiind folosita ca biserica de mir. Intreaga avere a manastirii trece in proprietatea Eforiei Spitalelor, care o vand. Casele domnesti din manastire vor fi transformate in casa de vacanta pentru elevele de la „Azilul Elena Doamna”, iar mai apoi in sanatoriu (1950-1957) si in casa de batrani. In cele din urma, in anul 1959, cladirea domneasca este organizata ca muzeu.
Ample lucrari de amenajare si intretinere au fost savarsite in mai multe randuri, dupa cum urmeaza: in anul 1843, de catre domnitorul Gheorghe Bibescu; in anul 1930, cand s-a refacut faada principala; in anul 1939, cand s-au daramat turlele de lemn si pridvorul adaugat in secolul al XIX-lea, redandui-se aspectul initial.
Intre anii 1955-1960 are loc cea mai mare campanie de restaurare si reconditionare a ansamblului arhitectonic din Brebu. Biserica este inchisa pentru slujbe si, impreuna cu tot complexul, este transformata in muzeu de istorie si arta medievala. In data de 23 aprilie 1961, un incendiu avariaza iarasi manastirea; lucrarile de reparatii se vor termina abia peste doi ani de la data incendiului.
Teodor Danalache
-
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Schitul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Biserica Sfintii Arhangheli - Sarajevo
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.