Sfantul Teodosie de la Brazi - ocrotitorul Tarii Vrancei
Sf. Ierarh Teodosie a trait in sec. al XVII-lea. Intr-o scurta perioada de timp a urcat toate treptele slujirii arhieresti . Exilat initial la Manastirea "Sf.
In sedintele din 4-5 martie 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea oficiala a doi noi sfinti: Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi si Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Marului. Slujba de proclamare a canonizarii a avut loc la 5 octombrie 2003 la Manastirea Brazi-Panciu (jud. Vrancea), in prezenta P.F. Teoctist, reprezentantilor autoritatilor centrale si locale, a membrilor Sfantului Sinod si a peste 10.000 de credinciosi. Zilele de pomenire sunt 15 aprilie, Cuv. Vasile de la Poiana Marului, respectiv 22 septembrie pe Sf. Ierarh Mucenic Teodosie. Viata plina de sfintenie, ravna pentru ctitorirea de lacasuri sfinte, preocuparea pentru pastoritii sai, moartea sa muceniceasca si descoperirea moastelor sale l-au impus pe Sf. Ierarh Teodosie drept sfant in constiinta localnicilor.
Calugar la Bogdana
Sf. Teodosie s-a nascut probabil in tinutul Vrancei, in prima jumatate a sec. al XVII-lea. Crescut intr-o zona cu o intensa viata monahala, a fost atras de aceasta, intrand de tanar in manastire, probabil la Bogdana, jud. Bacau. La 7 octombrie 1814, egumenul Manastirii Bogdana, Antonie, scria despre Dositei (Teodosie) ca era un "fiu adevarat al acelei manastiri prin duhovniceasca nastere (calugarirea) in acest lacas". Avand o cultura deosebita, tanarului monah i s-a incredintat ascultarea de secretar la cancelaria manastirii. Mai tarziu a fost numit egumen, preocupandu-se de reconstruirea acestui asezamant. In anul 1670 a fost hirotonit episcop de Radauti, iar in 1671, episcop de Roman. Implicandu-se in viata eparhiei sale, s-a ingrijit de consolidarea lacasurilor de cult (Soveja, Mera, Lepsa Buluc si Scanteia), intarirea vietii duhovnicesti si ajutorarea credinciosilor.
Mitropolit fara voie
In anul 1674, datorita luptelor dintre turci si polonezi, domnitorul Stefan Petriceicu si Mitropolitul Dosoftei au fost nevoiti sa se retraga in Polonia. Dumitrascu Cantacuzino (1674-1675), impus de turci, a cerut episcopilor sa aleaga un nou mitropolit, pentru a-i legitima domnia. El a ridicat in scaunul mitropolitan pe Teodosie, episcopul de Roman, trecand peste voia lui. Mitropolitul Teodosie s-a pronuntat insa curand impotriva domnitorului. El l-a condamnat pentru tolerarea raidurilor turcesti si tatare ce secatuiau resursele tarii, provocand instabilitate si saracie. Infuriat, domnitorul Dumitrascu l-a obligat sa renunte la scaunul de mitropolit, dupa nici un an de pastorie, impunandu-i ca domiciliu fortat Manastirea Sf. Sava din Iasi. Dumitrascu Voda fiind alungat, pe tron a urcat domnitorul Antonie Ruset (1675-1678), care l-a reinstalat ca mitropolit pe Dosoftei. Acesta l-a eliberat pe Sf. Teodosie, permitandu-i sa se retraga in zona Tarii de Jos.
Ctitor de manastiri
Dupa retragerea din scaunul de ierarh, Sf. Teodosie a locuit un timp la Focsani, apoi la Manastirea Bogdana, ca staret. El s-a preocupat de reconstruirea unor schituri si manastiri din zona natala: Brazi, Trotusanu, Musinoaie. La Schitul Brazi, numit si Schitul de la Cruce, a ridicat o noua biserica (dupa 1676) si chilii, incredintand pastorirea monahilor egumenului Zaharia, ce vietuise un timp in Muntele Athos. El a inzestrat schitul cu mosiile sale, lasand prin testament intreaga sa avere bisericii. In anul 1688, in timp ce se afla la Focsani, a fost rapit si dus in Tara Romaneasca. Aici a fost inchis si chinuit timp de 10 saptamani, fiind acuzat pe nedrept de partizanii fostului domnitor, Dumitrascu Voda. Revenind in Tinutul Vrancei, a continuat opera de ingrijire si reconstructie a inca trei schituri.
Omorat de tatari
In toamna anului 1694, tatarii au navalit din nou in Moldova. Ei s-au indreptat si spre Tara de Jos, jefuind tot ceea ce le statea in cale. Cunoscandu-si mai inainte sfarsitul, Sf. Teodosie a pus totul in randuiala, pregatindu-se dupa cuviinta. Ajungand si la schitul sau o ceata de tatari, acestia i-au cerut sa le predea avutul si obiectele de pret. Sf. Teodosie a refuzat, preferand sa fie chinuit decat sa le dea sfintele vase spre profanare. A fost chinuit indelung, iar in cele din urma i s-a taiat capul. Astfel a trecut la cele vesnice ierarhul lui Hristos, agonisindu-si cununa muceniciei. El a fost ingropat in graba de niste credinciosi, moastele sale fiind descoperite dupa aproape 150 de ani, in 1842.
Moastele sale au fost descoperite printr-o minune
Unul dintre martori a fost si Sf. Antipa de la Calapodesti (1816-1882), pe atunci frate la Manastirea Brazi. El marturiseste: "Inainte ca arhim. Dimitrie sa fie staret al Manastirii Brazi din Moldova, el a trait viata pustniceasca aspra intr-o padure mare, unde din intamplare a gasit ingropat un vas mare plin cu bani de aur. In vas a gasit o insemnare, in care se spunea ca acesti bani sunt de la Mitropolitul Dositei (Teodosie - confuzie datorata apropierii dintre numele celor doi ierarhi contemporani) care i-a ascuns acolo, prevazandu-si sfarsitul sau mucenicesc din mana turcilor. In insemnare se mai spuneau si acestea: "Cine va gasi acesti bani este indatorat sa zideasca din ei o manastire si trei schituri" si ca "la terminarea de zidit a celui din urma, al treilea schit, va afla si moastele mele"". Instiintandu-l pe mitropolitul Veniamin Costachi, arhim. Dimitrie a implinit ultima dorinta a Sf. Teodosie. El insusi marturiseste intr-o insemnare din 20 februarie 1842 ca dupa ce a terminat de construit si cel de-al treilea schit, sapand in curte mormantul sau, a aflat sicriul cu moastele Sf. Teodosie. Capul era asezat alaturi, cu fata in jos, pe o caramida. Moastele erau intregi si raspandeau un miros foarte placut, ceea ce confirma evlavia credinciosilor care l-au considerat sfant inca din timpul vietii.
"Pestera" Sfantului Teodosie
Moastele Sf. Teodosie au fost asezate, la 6 mai 1842, intr-un mormant nou, zidit in partea de nord a paraclisului subteran de la Manastirea Brazi. La putin timp, capul sau a fost scos din mormant si asezat spre inchinare in biserica, probabil tot de catre staretul Dimitrie. Acest lucru il arata si marturia din 1857 a egumenului Manastirii Bogdana, Antonie Dumbrava: "La Manastirea Brazi din tinutul Putnei (Vrancea) si acum se afla tidva capului sau, scoasa din mormant si pastrata cu mare cinste." El a ramas in paraclisul subteran pana la desfiintarea asezamantului, in 1959, cand a fost pus inapoi in mormant. Dupa redeschiderea manastirii, in urma lucrarilor de restaurare, fosta stareta a asezamantului, maica Iustina, a redescoperit moastele Sf. Teodosie, la 20 martie 2000. Sub paraclis s-a amenajat unul dintre primele lacasuri de cult subterane, numit si "Pestera", pe locul mormantului Sf. Ierarh. Chipul Sf. Ierarh Mucenic Teodosie a fost pictat cu aureola la troita de la intrarea in manastire si in pridvorul Palatului episcopal.
Il regasim pe Sf. Teodosie la Radauti
Cei ce doresc sa se inchine moastelor Sf. Teodosie o pot face si la Radauti. La 15 mai 2005
s-a sfintit, la Manastirea Bogdana, paraclisul "Sf. Leontie de la Radauti", a carui constructie a inceput in 2003. Cu acest prilej, au fost aduse in pelerinaj moastele Sf. Ierarh Teodosie de la Manastirea Brazi, care a fost episcop de Radauti in anul 1670. Ele au fost insotite de P.S. Epifanie, Episcopul Buzaului si Vrancei. Mii de credinciosi din Radauti si localitatile invecinate au participat la acest eveniment. "Sfinte Teodosie, eu nu stiu nimic despre viata si faptele tale, dar tu stii despre pacatele mele si te rog sa mijlocesti la Dumnezeu pentru iertarea pacatelor", s-a rugat plina de smerenie o femeie (cotidianul "Crai nou", 17 mai 2005). Dupa slujba de sfintire a paraclisului o particica din moastele Sf. Teodosie au fost daruite staretului Manastirii Bogdana, arhim. Iustin Dragomir, fiind asezate spre inchinare langa moastele Sf. Ierarh Leontie de la Radauti.
Ziarul Lumina
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.