Credinta este un dar ceresc care vine de la Dumnezeu. Ea este o descoperire de la Parintele Vietii, cerandu-ne sa ascultam de Dumnezeu. Prin pacat, omul a nesocotit aceasta perspectiva cereasca de viata a credintei. Din nou, ea ne-a fost revelata prin Iisus Hristos, care ne-a spus: „Eu pentru aceasta am venit in lume ca sa spun adevarul” (Ioan 18:37) credintei. „Nimenea nu cunoaste pe Fiul decat Tatal, nici pe Tatal nimenea nu-L cunoaste decat numai Fiul si cel care va voi si cel caruia va voi sa-i descopere” (Matei 2:27), „Ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica” (Ioan 5:16).

Apostolul Pavel marturiseste: „Impreuna cu El ne-a sculat si ne-a facut sa sedem in cele ceresti intru Iisus Hristos. Caci in har suntem mantuiti prin credinta; si aceasta nu e de la noi, ci e darul lui Dumnezeu” (Efeseni 2:6-8).

Prin credinta aceasta coborata din ceruri de la Dumnezeu, noi am dobandit legatura religiei cu Parintele vietii din ceruri, precum spune Sfantul Apostol Iacov. „Toata darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorandu-se de la Parintele luminilor” (Iacov, 1:17). Intelepciunea Ratiunii Divine a revelat ratiunii oamenilor „Toata Scriptura care este insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indreptare, spre deprinderea cea intru dreptate. Astfel omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit, bine pregatit pentru tot lucrul bun” (II Timotei 3:16-17).

Si am ajuns ca prin credinta sa nu privim la cele ce se vad, ci la cele ce nu se vad, fiindca cele ce se vad sunt trecatoare, iar cele ce nu se vad sunt vesnice” (II Corinteni 4:18).
Astfel noi am ajuns sa intelegem ca lumea a fost creata prin Cuvantul lui Dumnezeu, „astfel cele ce se vad nu au fost facute din nimic din cele ce se vad” (Evrei 11:3). Și asa „totul intru toate” este Dumnezeu, intru inceput, in prezent si in viitor.

Noi oamenii, prin harul credintei, ajungem sa ne impartasim de cele sfinte si dumnezeiesti puteri, credinta revarsand in noi taria de mari infaptuiri miraculoase. Insusi Iisus Hristos a spus: „De veti avea credinta puteti muta si muntii din loc. Caci toate sunt cu putinta celui ce crede” (Marcu 9:25). Cei ce cred ajung sa fie „fii ai luminii” (Efeseni 5:8).

Credinta aduce in viata noastra o mare transformare divina. Pentru noi stiut este ca „fara de credinta este cu neputinta a placea lui Dumnezeu” (Evrei 2:6). Sfantul Apostol Pavel o maturiseste: „Viata mea in trup o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine” (Filipeni 1:21). Viata noastra este in Dumnezeu, care este pentru noi calea vietii in care ajungem ca sa infaptuim cele ce credem. Toate cele ce le facem le infaptuim in prezenta lui Dumnezeu. Insusi Domnul a spus: „Iata Eu sunt cu voi in toate zilele pana la sfarsitul veacului” (Matei 28:20). El este in noi si cu noi, ca sa infaptuim cele ale credintei.

In Sfintele Biserici pe care El le-a intemeiat, Iisus Hristos ne primeste in Taina Sfantului Botez, in numele Sfintei Treimi, care ne da har si putere de a ne pastra aceasta credinta. Si in Sfintele Sale locasuri ne da impartasirea cu Sfantul Sau Trup si Sfantul Sau Sange. Prin Sfintele Scripturi pe care le auzim in Sfintele Biserici noi primim Euharistia impartasirii cu intelepciunea lui Dumnezeu. De aceea, pentru cine intra in locasul lui Dumnezeu, ne cere sa „lepadam toata grija cea lumeasca la pragurile Bisericii...” Si sa avem acest crez de marturisire: „in lumina Ta, Doamne, noi vedem lumina” (Psalm 35:9). Fericitul Augustin a avut acest crez de viata „Credo ut intelligam” - cred ca sa inteleg. Iar cei din Evul Mediu spuneau: „Intelligo ut credam” - inteleg ca sa cred.

Crestinii zilelor noastre, la sfarsitul Sfintei Liturghii, striga cu bucurie: „Am vazut Lumina cea adevarata, am primit Duhul cel Ceresc; am aflat credinta cea adevarata, nedespartitei Sfintei Treimi inchinandu-ne, ca aceasta ne-a mantuit pe noi”.

Pe aceasta credinta cereasca a binecuvantat-o Iisus Hristos: „Credinta ta te-a mantuit!”

Pr. Dr. VASILE VASILACHE
Arhimandrit Mitrofor

Sursa: Calendarul Credinta 2001, S.U.A.
(acest text a fost trimis de doamna Ileana Nace din Boston)

• Necredinta cea buna a lui Toma
  Publicat in : Duminica Tomei
• Caderea in necredinta
  Publicat in : Credinta
• Necredinta - o optiune morala, nu un calcul gresit
  Publicat in : Morala

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: