Omul trebuie sa caute sa fie rabdator si smerit. Atunci cand implineste dreptatea, cand este bland si modest, cand are mila pentru aproapele, se aseamana cu Dumnezeu. Daruirea fiintei noastre este dovada prezentei lui Dumnezeu in noi. Acest lucru este subliniat de parintele Galeriu, care spune: "Jertfa adevarata este cand te oferi pe tine trup si suflet. De aceea nu dai nimic, pana nu te daruiesti pe tine, adica nu dau ce am, ce ceea ce sunt".
Sfantul Ioan Hrisostom scrie in Omilia a XVI-a la Epistola catre Evrei: "Sa facem din sufletul nostru cer. Cerul este prin natura sa luminos. Chiar vremea urata nu-l poate face intunecat, nu el isi schimba atunci infatisarea, ci norii care se aduna sunt cei care ne ascund fata lui. Cerul nostru are un soare, noi, de asemenea, avem un soare, Soarele dreptatii. Am spus: este cu putinta sa devenim precum cerul si vad ca putem chiar deveni mai buni decat cerul, de vreme ce noi Il detinem pe Stapanul cerului. Privit din orice parte, cerul este curat, fara pata. Pe el nu-l schimba nici timpul urat, nici noaptea. Nici noi, in consecinta, nu ingaduim ca vreo pata sa ne murdareasca, nici in atacurile, nici in capcanele demonului, ci sa ramanem neintinati, puri. Cerul este mult deasupra pamantului. Sa facem si noi la fel, sa ne instrainam de cele pamantesti. Cum? Cultivand ganduri ceresti. Cerul este strain ploilor si furtunilor. Toate aceste zbateri nu-l ating. La fel putem fi si noi, daca vrem. Cerul pare a fi tulburat de toate acestea si totusi el nu e afectat, deci si noi, chiar daca parem sa fim zdruncinati de ceva, sa ramanem pe mai departe de neclintit".
Sa nu uitam ca Dumnezeu ingaduie sa vina asupra noastra anumite greutati, ca prin ele sa ne intarim in stapanirea de sine. Ca sa intelegem mai bine, rostul acestor greutati, voi aminti de monahul care ii cerea neincetat lui Dumnezeu sa-l scape de manie. Si pe masura ce se ruga, apareau din ce in ce mai multe momente de iritare. Vazand cum stau lucrurile, a indraznit sa-I spuna lui Dumnezeu: "Doamne, nu Te-am rugat sa ma scapi de iritare? De ce ma lasi sa ma cert cu fraţii asa de des?"
Atunci Dumnezeu i-a raspuns: "Cum vrei tu sa reusesti sa nu te mai superi pe altul fara a avea ocazia de a locui impreuna cu el? Nu Mi-ai spus tu sa te scap de iritare? Asta am si facut. Ti-am trimis mereu pe cineva ca sa ai ocazia sa nu te superi pe el chiar daca iti va oferi motive pentru aceasta".
Iulian Predescu
-
Stapanirea de sine
Publicat in : Credinta -
Stapanirea de sine a omului si despre stapanirea lui de patimi si de demoni
Publicat in : Duminica a 23-a dupa Rusalii -
Aristocratie sufleteasca
Publicat in : Editoriale -
Xenofon
Publicat in : Perioada antropologica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.