Pentru a înţelege cu câtă măiestrie se preface diavolul în înger al luminii, după cum spune Scriptura, voi povesti următoarea întâmplare:
Atunci când ne-am închinoviat la Burazeri, ne-a vizitat un călugăr de la o chilie vecină. Şi fiindcă l-a odihnit mult rânduiala chiliei noastre, s-a mărturisit la Stareţ. După aceasta a început să tină şi el la chiliuţa lui aceeaşi rânduiala de priveghere. La miezul nopţii, când săvârşeam Sfânta Liturghie, venea şi el să participe la slujba dumnezeiască. Dar nu au trecut multe zile şi acest călugăr nu a mai vrut să facă ascultare de Stareţ Şi a plecat. Insă atunci când a ieşit din chiliuţa Stareţului, s-a întâmplat să fiu pe afară. Vorbea de unul singur, dar mi-au ajuns la ureche numai câteva cuvinte: „Auzi, să nu creadă şi să-L numească pe Hristos diavol!"
M-am mirat de cele auzite, dar nu am putut afla ce se întâmplase, deoarece nu puteam întreba de cele pe care Stareţul le auzise la spovedanie. După ce s-a despărţit cu totul de noi, l-am întâlnit într-o zi mergând cu măgăruşul său spre Karyes. După ce l-am salutat, l-am întrebat de ce a încetat să mai vină la Burazeri. Atunci acela mi-a spus:
- Părinte, m-am odihnit sufleteşte lângă voi. Eu sunt ascet la Sfântul Vasile. L-am ajuns chiar şi pe bătrânul vostru Iosif în asceză. Am făcut mari nevointe în munţi şi în peşteri. Toate acestea au fost apreciate de Hristos şi de aceea de multe ori L-am văzut aievea. înţelegi? I-am spus aceasta şi Stareţului tău, iar el ce crezi că mi-a răspuns? „Nu crede în astfel de lucruri. Este înşelare". Insist eu, insistă şi el. In cele din urmă îi spun: „Nu sunt de acord şi de aceea plec. Dar când se vor împlini profeţiile pe care mi le-a spus Hristos, atunci vei înţelege cine este părintele G. şi care dintre noi doi este înşelat."
Şi iarăşi a început să vorbească singur: „...Auzi!... Pe Hristos să-L numească diavol!..."
Atunci am prins curaj şi l-am întrebat:
- Bine, părinte, dar ce ti-a spus Hristos?
- Ce mi-a spus Hristos? Acum îl vezi pe părintele G. pe un măgăruş şi zici că acesta nu este bun de nimic. Dar mâine te vei freca şi tu la ochi şi te vei întreba: „Oare el este?"
- Adică?
- Primul lucru pe care îl vei vedea împlinindu-se în curând este instalarea mea ca egumen la Mănăstirea Grigoriu. Acest lucru îl aştept de mulţi ani. In curând vei afla că egumenul a demisionat. Şi fiindcă acolo voi străluci cu virtuţile, vei auzi ceva de care te vei minuna şi mai mult. Numai că aceasta se va întâmpla atunci când va muri patriarhul. Când vei auzi trăgându-se clopotele la Protaton de sărbătoare, atunci să stii că mă vor lua pe sus să mă pună patriarh în Constantinopol.
Am arătat aici foarte puţine, doar pe cele mai importante, din cele pe care „Hristos" i le-a descoperit acestui ascet, ca să înţelegem cu cât vicleşug începătorul răutăţii preface întunericul în lumină.
Acest bătrânel, care de altfel era binevoitor şi foarte sârguitor în îndeplinirea îndatoririlor sale călugăreşti, a rămas în această înşelare până la cele mai adânci bătrâneţi. La sfârşitul vieţii lui a fost îngrijit la bolniţa Sfintei Mănăstiri Grigoriu. Şi cu toate că era bătrân şi bolnav, el spera să i se înnoiască „precum ale vulturului tinereţile sale” pentru a i se împlini „proorocirile".
M-am bucurat însă când am fost înştiinţat de către îngrijitorul de la bolniţa Mănăstirii Grigoriu că puţin înainte de a se sfârşi, părintele G. s-a lepădat de toate cele în care crezuse şi prevăzându-şi sfârşitul, a spus părinţilor: „Uitaţi toate cele pe care vi le-am spus. In curând voi pleca în lumea cealaltă."
Mărturisesc că de atunci de când l-am cunoscut pe acest bătrân, aveam o nelinişte ca nu cumva ispititorul să-l arunce în vreo prăpastie, aşa cum li s-a întâmplat multora. Patru cazuri de acest fel cunosc şi eu.
După cuviosul sfârşit al părintelui G., când mi-a dispărut şi neliniştea pentru el, un nevoitor contemporan cu el mi-a dezlegat nedumerirea spunându-mi: „Acest bătrânel a petrecut primii lui ani sub ascultare. După ce stareţul lui a murit, el a dorit să facă nevoinţe duhovniceşti mai mari. Pentru aceasta a mers în pustie, unde îşi îndeplinea cu acrivie îndatoririle lui monahiceşti şi se împărtăşea des. Fiindcă avea această temelie sănătoasă, ispititorul nu a avut putere să-l ucidă, cu toate că l-a înşelat şi l-a batjocorit o viaţă întreagă."
Nu ştiu dacă cele scrise mai sus sunt suficiente pentru a-l descrie pe acest bătrân, dar cred că această pildă trebuie să o cunoaştem toţi, mai ales noi cei tineri, ca să nu ne punem încrederea în noi înşine. Desigur, acestea sunt valabile nu atât pentru noi cei nepăsători şi leneşi, care suntem biruiţi de patimile cele trupeşti, ci pentru cei nevoitori. De îndată ce aceştia îşi dau seama de o cât de mică sporire duhovnicească, vrăjmaşul, care stă alături de ei, îndată le înalţă aripile mândriei şi trufiei şi prin urmare ale înşelării. Pe unii ca aceştia îi convinge că sunt deja la măsura de a avea vedenii şi a primi descoperiri de la Domnul.
Deoarece fericitul meu Stareţ a întâlnit multe cazuri asemănătoare cu cel al acestui monah, a constatat că aceasta se întâmplă de obicei cu cei neascultători, pe care îi numea şi răzvrătiţi. Acesta a fost şi un motiv serios pentru care a încetat de a mai mărturisi monahi neascultători.
Cei care cred în vise şi în tot felul de năluciri ale diavolului nu se mărturisesc deloc sau nu fac o mărturisire sinceră a gândurilor lor.
Stareţul obişnuia să spună că monahul care se încrede în gândurile sale este înşelat. Uneori ne amintea păţania monahului Ioan, căruia satana i se arăta în chip de înger al Domnului. După ce mai întâi l-a convins să nu se mărturisească la Stareţ, voia să-l arunce în prăpastie ca să-l omoare. Dar din fericire stareţul meu Iosif a fost luminat de Dumnezeu şi a reuşit să-l salveze în ultima clipă.
Monahul Iosif Dionisiatul
Staretul Haralambie, Editura Evanghelismos
Cumpara cartea "Staretul Haralambie"
-
Cum ne inseala diavolul
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Despre patimile dezordonate
Publicat in : Credinta -
Cele opt duhuri ale rautatii
Publicat in : Credinta -
Posesia demonica
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.