Posturi nepermise
Separarea crestinilor de pagani, iudei sau eretici la sarbatori
"Daca un cleric s-ar afla postind in ziua Duminicii sau a sambetei (afara numai de una), sa se cateriseasca; iar daca va fi laic, sa se afuriseasca." (Canonul 66 apostolic).
Canonul dispune caterisirea clericului si afurisirea mireanului care ar ajuna sambata, cu exceptia Sambetei Mari, cand se posteste in amintirea sederii Mantuitorului in mormant. Insa, ereticii marcioniti si apolinaristi posteau sambata in amintirea celor raposati. De asemenea, nu este ingaduit postul Duminica, caci aceasta zi este una de bucurie, amintudu-ne de Invierea Domnului, iar postul comporta umilinta si cainta. Totusi, Biserica Romei, la inceputul secolului al IV-lea, a introdus postul in zi de sambata in locul celui de miercuri.
"Daca un episcop, sau presbiter, sau diacon, sau oricine din ceata clericilor, ar posti impreuna cu iudeii, sau ar tine sarbatorile impreuna cu dansii, sau ar primi de la dansii daruri de sarbatori, precum azime, sau ceva de acest fel, sa se cateriseasca; iar daca va fi laic, sa se afuriseasca." (Canonul 70 apostolic).
Nu se cuvine nici clericilor si nici crestinilor, in general, sa se roage sau sa serbeze impreuna cu iudeii, deoarece prin aceasta ar deveni complici cu ei si ar aproba tacit atitudinea dusmanilor lui Hristos. Daca aceasta dispozitie ar fi incalcata de un cleric, sa fie caterisit, iar daca ar fi mirean, sa fie afurisit. De asemenea, canonul interzice crestinilor sa accepte mancare de la iudei, precum azima, dupa cum obisnuiesc ei la Paste si la sarbatori.
"Fiindca am aflat ca cei din cetatea Romei postesc in sambetele Sfantului Post al Patruzecimii, impotriva regulilor traditiei bisericesti, Sfantul Sinod hotaraste ca si in biserica Romei trebuie sa fie in vigoare, neschimbat, canonul care zice: "Daca un cleric s-ar afla postind in ziua Duminicii sau a sambetei, afara numai de una, sa se cateriseasca; iar daca va fi laic, sa se afuriseasca." (Canonul 55, Sinodul II Trulan).
Desi in Biserica Romei a fost introdus obiceiul de a se ajuna in sambetele Patruzecimii, totusi Biserica universala nu a fost de acord cu aceasta cutuma, care este contrara practicii orientale, dar si dispozitiilor canonului 66 apostolic. Astfel, reiterand prescriptia anterioara, Sinodul constantinopolitan a dispus conformarea Bisericii din Roma la aceasta norma.
"De asemenea, am aflat ca si in tara armenilor si in alte locuri unii mananca oua si branza in sambetele si in duminicile Sfintei Patruzecimi. Deci, s-a hotarat si aceasta ca Biserica lui Dumnezeu, cea din toata lumea, urmand unei singure randuieli, sa tina postul si sa se departeze, precum de tot felul de junghieri si de jertfe, asa si de oua si de branza, care sunt rodul si nasterea acelora, de la care ne infranam. Iar daca nu ar pazi-o pe aceasta, daca vor fi clerici, sa se cateriseasca; iar daca vor fi laici, sa se afuriseasca." (Canonul 56, Sinodul II Trulan).
Timpul postului Patruzecimii, fiind un timp de pocainta si de intristare, trebuie sa fie respectat intru totul, crestinii ferindu-se de mancarurile cu carne. Insa, deoarece in Armenia si in alte locuri, conform canonului, era obiceiul de a se manca oua si branza, Sinodul interzice aceasta incalcare a dispozitiei anterioare, hotarand caterisirea clericului si afurisirea laicului, care ar observa practica armenilor. Biserica noastra a raspuns afirmativ la intrebarea daca pestele trebuie considerat intre junghieri, interzicand astfel consumarea pestelui in postul Patruzecimii; totusi, a fost ingaduita consumarea icrelor in zilele de sambata si Duminica din aceasta perioada.
"Daca cineva, pentru asceza simulata, ar ajuna Duminica, sa fie anatema." (Canonul 18, Sinodul local de la Gangra).
Considerand ca Duminica, prin excelenta, este zi de bucurie, acest canon interzice crestinilor sa ajuneze in aceasta zi saptamanala. Concomitent este condamnata si invatatura ereticilor eustatieni, care nu observau insemnatatea acestei zile, practicand ajunarea.
"Nu se cuvine crestinilor sa urmeze obiceiurilor iudaice si sambata sa o petreaca in repaus, ci sa lucreze in ziua aceasta. Duminica insa, cinstindu-o cu deosebire, crestinii sa o petreaca in odihna, daca le-ar fi cu putinta. Iar daca s-ar afla ca sunt iudaizanti, sa fie anatema de la Hristos." (Canonul 29, Sinodul local de la Laodiceea).
Acest canon interzice serbarea sambetei, tocmai pentru a nu le da crestinilor prilej sa se piarda din vedere importanta Duminicii.
"Nu se cuvine a tine sarbatorile cu paganii si a se face partasi de nelegiuirea lor." (Canonul 39, Sinodul local de la Laodiceea).
"Se cuvine ca monahii sa ajuneze miercurea si vinerea din saptamana branzei; si dupa apolisul Liturghiei Darurilor celor inainte sfintite, sa manance branza, oriunde ar vietui, spre surparea invataturii lui Iacobi si a ereziei tetraditilor." (Canonul 33, Nechifor Marturisitorul).
Concluzii
Acest canon interzice postul si respectarea zilelor de sarbatoare, care nu au fost randuite de Biserica, tocmai pentru a nu se asemana crestinii cu iudeii sau ereticii.
Astfel:
1. Este supus afurisirii crestinul care va posti sambata sau duminica; clericul care va face asemenea va fi caterisit. Exceptie de la regula este ziua Sambetei celei Mari.
2. Nu este permis clericului de a posti concomitent cu paganii, iudeii sau ereticii, nici a manca impreuna cu acestia; cel care incalca aceasta dispozitie este supus pedepsei caterisirii.
3. Nu este ingaduita consumarea prodeselor din carne, precum si lactate sau oua in perioada postului Patruzecimii, precum faceau armenii.
4. Crestinii, dar in mod special clericii, nu trebuie sa tina sarbatori impreuna cu paganii, iudeii si ereticii.
Prof. Dr. Dimitrie Boroianu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.