Cum arata Sfantul Voievod Stefan cel Mare

....... De cele mai multe ori, pe parcursul istoriei, noi avem prilejul de a ne fixa in memorie anumite imagini si in domeniul portretisticii. Uneori este destul de complicat sa-ti imaginezi cum ar fi aratat un personaj istoric daca nu avem alte indicii decat sumare descrieri. 

Asupra portretului lui Stefan cel Mare ce am putea spune oare?

....... Prin anul 1881, dupa anumite cercetari la monumentele istorice din nordul Moldovei, marele episcop al Romanului, carturarul academician Melchisedec a descoperit Tetraevangheliarul de la Manastirea Humor, din anul 1473.

....... Pe una din filele celebrei carti a descoperit o miniatura de o rara frumusete care infatisa pe Maica Domnului cu pruncul Iisus, avand in partea de jos, in genunchi pe Stefan cel Mare, oferindu-i cu piosenie darul sau de inima, Tetraevangheliarul.

....... Extrem de rare sunt aceste imagini de adanca prosternare ramase noua pana astazi.

....... Nu vom uita sa mentionam, ca in Tara Romaneasca exista o asemenea pictura in Biserica Domneasca din Curtea de Arges, unde Nicolae Alexandru Basarab se afla, de asemenea asezat in genunchi in fata lui Iisus, imagine cu o suta de ani mai veche.

....... N-as crede ca Stefan cel Mare n-a vazut Argesul cu cea mai veche biserica din sud-estul Europei, precum a vazut-o Alexandru cel Bun vizitandu-l pe Mircea cel Batran. Si cred ca agerului domn nu i-a scapat din privire, atitudinea de piosenie a basarabului domn, ce poate fi vazut de oricine intra in celebra ctitorie domneasca argeseana.

....... S'apoi mesterii miniaturisti umblau prin tara mai mult ca noi si aveau ochi sa vada si inima sa lucreze intru buna si sfanta credinta.

....... Asadar, la 13 noiembrie 1881, marele carturar Melchisedec isi exprima opiniunea ca miniatura de pe foaia Tetraevanghelului descoperit la Humor este "adevaratul si autenticul portret al marelui Stefan!" (In "Analele Academiei Romane", Mem. Sect. Ist., seria a II-a, tom IV, 1881-1882, p. 19).

....... Pana atunci, chipul lui Stefan cel Mare era dupa o litografie fantezista a lui Gheorghe Asachi executata dupa o pictura din secolul al XVIII-lea si mai ales dupa tabloul votiv al bisericii din Badeuti.

....... Se stie ca episcopul Melchisedec a avut mult de furca chiar cu personalitatile academice in privinta descoperirii si opiniei sale atat de importanta. B.P. Hasdeu s-a opus vehement la inceput opiniei lui Melchisedec, dar in cele din urma a fost si el de acord, ca "dupa cum pana aici portretul lui Stefan era portret cu barba, de asemenea de aici inainte cel fara barba ramane portretul lui pana la proba plauzibila contrarie!" ("Analele Academiei Romane" ..., p. 59).

....... In cele din urma portretele viteazului voievod au retinut atentia istoricilor artei medievale romanesti cum ar fi: G. Bals, N. Iorga, O. Tafrali. Dar cea care a facut un studiu complet asupra picturilor, miniaturilor, broderiilor si sculpturilor a fost cunoscuta cercetatoare Teodora Voinescu! (vezi Teodora Voinescu, Portretele lui Stefan cel Mare in arta epocii sale, in Cultura moldoveneasca a timpului lui Stefan cel Mare, Bucuresti, Editura Academiei, 1964, p. 463-478).

....... Vom reaminti aici ca prin anul 1538, cand sultanul Soliman Magnificul a ocupat timp de doua luni, orasul si Cetatea Sucevei, turcii au profanat bisericile lui Stefan mai ales, scotandu-i ochii din tabloul votiv, asa cum se vede mai ales in biserica din Arbure, unde in inscriptie se spune: "Turcii, facatori de rele, au distrus!" (Ion I. Solcanu, Datarea ansamblului de pictura de la biserica Arbure, I Tom. XII, 1975).

Deci turcii au scos nu numai ochii lui Stefan din portretele votive ci au scobit si crucea de pe bisericile pe care le inchina lui Dumnezeu sau Maicii Domnului ca si ctitor, dupa cum se vede in pictura din 1488 din biserica Sfantul Ilie de la Suceava.

....... Asa se pot vedea portretele votive din bisericile stefaniene din Voronet, Patrauti, Sfantul Nicolae - Radauti, Sfantul Nicolae din Dorohoi.

....... Se stie ca cele doua portrete ale lui Stefan cel Mare din biserica Voronetului precum si cel din Tetraevangheliarul de la Humor nu sunt puse la indoiala, fiind cele autentice cu adevarat. Se vede deslusit ca zugravii care au pictat pe marele Stefan l-au cunoscut personal, desi distanta ca ani intre cele doua picturi este de 20 de ani, chipul lui apare: " o figura plina, rotunda, cu fruntea larga, cu sprancene groase, dar frumos arcuite care strajuiesc ochii albastri cu nasul drept si subtire, sub care o mustata deasa acopera buza de sus, cu o barba putin voluntara. Acest chip care exprima seninatate si blandete, tanar in portretul de pe foaia din evangheliar, mai varstnic in pictura voronetiana, dar viguros in ambele, este incadrat intr-un suvoi de plete blonde care acopera gatul si umerii asa cum, si astazi, in regiunile de munte, unde portul nostru stramosesc s-a pastrat nealterat, mai poarta batranii satului. Pe cap voievodul are coroana cu fleuroni, bogat impodobita cu pietre scumpe, imprumutata de inaintasii tarii, poate de Bogdan I, din costumul ceremonial al curtii apusene. Aceeasi coroana cu fleuroni o poarta voievodul si in singurul portret sculptat; in pisania votiva realizata in marmura alba de pe turnul pentru corabii (arsana) de la Manastirea Vatoped!" (vezi Ion I. Solcanu, Portret in istorie, Manastirea Putna, 2003, p. 127-128).

Manastirea Dobrovat, de langa Iasi, ultima ctitorie a ilustrului domn Stefan, pastreaza un reusit portret al marelui voievod. In mod sigur, zugravul a putut vedea epitrahilul brodat care exista la manastire, broderie care arata trasaturile chipului lui Stefan descrise mai sus.

....... Asadar, pentru cine vrea sa stie mai mult, poate singur compara tablourile votive de la celebrele ctitorii: Voronet, Sfantul Ilie - Suceava, Sfantul Nicolae - Radauti, Dobrovat - Iasi precum si Tetraevangheliarul de la Humor.

....... Portretul pe care il avem noi astazi este cunoscut de peste 140 de ani si este cel de pe foaia Tetraevangheliarului de la Humor din 1473, descoperit de eruditul carturar Melchisedec al Romanului.

Asa s-a impus si in icoana zugravita cu prilejul canonizarii de catre Biserica Ortodoxa Romana, in iunie 1992.

....... Asa lucreaza Dumnezeu intru sfintii Sai! 
 

 + CALINIC
Arhiepiscop al Argesului si Muscelului

Sursa: eparhiaargesului.ro

• Manastirea Sfantul Stefan cel Mare - Slanic
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Sfantul Stefan cel Mare in literatura poporului
  Publicat in : Vietile sfintilor

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: