Divortul este o realitate dureroasa a lumii in care traim. Una in spatele careia stau ascunse, adeseori, adevarate drame. Sotii gasesc in divort o solutie de moment crizei vietii de familie prin care trec, uneori fara a lua seama ca aceasta decizie nu face decat sa adanceasca si sa multiplice problemele deja existente.
Copiii si ranile divortului
Acest lucru se constanta mai ales in cazul familiilor ai caror copii sunt victime cu totul nevinovate ale divortului. Copiii sunt cei care resimt cel mai acut durerea si nefirescul divortului. Studii efectuate in intrega lume atesta faptul ca divortul lasa cele mai adanci rani si urme in copii, constatate, in timp, mai ales la nivelul sanatatii psihice, educatiei, stabilitatii maritale, relationarii sociale.
In primul rand, aceste rani vizeaza relatiile insasi dintre parinti si copii. Divortul afecteaza mai ales abilitatea parintilor de a relationa cu copiii. Un astfel de studiu arata ca stresul cauzat de divort afecteaza relatia dintre copii si mamele lor in cazul a 40% dintre mamele divortate. Acest neajuns devine cu atat mai evident in cazul copiilor de liceu sau studentilor.
Consecintele divortului se reflecta imediat in rezultatele scolare ale copiilor victime ale divortului. La nivelul scolii elementare sa constata un declin imediat. Chiar si in cazul copiilor de liceu, copiii din familiile divortate au rezultate mai slabe decat cei din celelalte familii. In majoritatea cazurilor, nici situatia copiilor ai caror parinti s-au recasatorit dupa divort nu este una cu mult mai buna.
De asemenea, divortul are un impact major in ceea ce priveste comportamentul social al tinerilor. S-a constatat insa ca tinerii ce provin din familii divortate sunt mai predispusi consumului de droguri si comportamentului delicvent si agresiv.
Testele subliniaza totodata faptul ca divortul afecteaza stabilitatea psihica a multor copii. In cadrul unui sondaj, dintr-o lista de 125 de evenimente provocatoare de stres, divortul s-a clasat pe locul al 3-lea, fiind depasit doar de moartea parintilor si de moartea unui prieten sau cea a unui membru al familiei.
Acestea sunt numai cateva exemple de consecinte ale divortului care ne arata ca, spre deosebire de parinti, care depasesc mai usor acest moment, suferinta copiilor continua mult timp dupa divort.
Divortul ca esec in lupta cu patimile
Daca suntem insa cu luare aminte la motivele pe care sotii le invoca in favoarea divortului, vom constata ca acestea nu sunt altceva decat patimile si slabiciunile lor: desfranarea, betia, mania, iubirea de argint, mandria etc. Acestea, alimentate de grijile si problemele vietii de zi cu zi, sufoca dragostea ce va fi existat la inceput intre ei. Tot ele sunt cele care nu dau dragostei sansa de a se naste intre doi soti casatoriti poate doar din interes.
Cu greu ingaduie Biserica divortul chiar si in cazul adulterului. Dupa ce in Taina Cununiei ne face cunoscut "ceea ce Dumnezeu a unit omul sa nu desparta”, Biserica nu poate indemna la divort. Si o face, nu din ipocrizie sau pentru ca ar fi nepasatoare fata de suferintele familiei, ci pentru ca stie ca exista o cale de intoarcere. Biserica marturiseste ca in Hristos, pe de-o parte, exista schimbare, iertare, impacare, iar pe de alta, oricat de grea ar fi crucea vietii de familie, aceasta poate fi purtata.
Daca divortul este o rana ce afecteaza familii din intreaga lume, se intampla pentru ca in familii s-au inmultit pacatele si modul de viata instrainat de Dumnezeu. Sa nu uitam ca divortul ne apare drept unica solutie atunci cand in sanul familiei dispar dragostea, credinta, nadejdea. In realitate, nu exista divort ce nu ar putea fi evitat.
Divortul nu ne garanteaza insa o viata fericita. Din contra, ranile divortului asupra copiilor ne apar lamurit in urmatorul cuvant al Sfantului Prooroc Iezechiel: "Parintii mananca agurida iar copiilor li se strepezesc dintii !” (Iezechiel 18, 2) Copiii nu numai ca pot mosteni inclinatia spre pacat a parintilor, dar sufera si patimesc implicit din cauza vietii traite in pacat a acestora. Divortul insusi, vazut ca o capitulare in lupta cu pacatul a celor doi soti, este urmat, dupa cum am vazut, de o serie de consecinte negative ce se rasfrang asupra copiilor.
Atat timp cat preferam mai degraba sa ne ranim iresponsabil unii pe ceilalti, in sanul familiei, decat sa renuntam la pacatele si patimile noastre, singuri ne vom da nenumarate motive de divort. Marea taina este insa faptul ca acestea sunt in acelasi timp motive de schimbare, motive de pocainta, motive de intarire in virtuti, care, asumate duhovniceste, de soti, sau macar de unul dintre ei, pot aduce peste familie harul lui Dumnezeu si binecuvantarea Sa.
Dar, pentru aceasta este nevoie ca fiecare familie greu incercata, care ajunge sa ia in calcul posibilitatea divortului, sa alerge mai intai de toate pentru sfat, nu inspre cabinetul de avocatura, ci inspre Biserica, la parintele duhovnic.
Radu Alexandru
-
Divortul sufletesc
Publicat in : Editoriale -
Divortul
Publicat in : Divortul: cum il prevenim, cum il depasim
-
Divortul
Publicat in : Editoriale -
Casatoria si divortul
Publicat in : Morala -
Divortul
Publicat in : Nunta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.