
Anul 2013 a fost, vorba chinezilor, foarte interesant. Am asistat la un mod altminteri de a face politica, de a folosi institutiile, de a uza in general de putere si de a invoca votul popular. Faptul ca nu s-a dus totul de rapa se datoreaza rezistentei. Contrar opiniei curente ca suntem lasi, ca ne dam dupa cum bate vantul, ca ne place sa ne certam in public, istoria ne arata cu totul altceva. Am reusit sa facem fata atacurilor, anexarilor, invaziilor si diviziunilor printr-o strategie fundamentala. Ne-am dus, pe roti, bisericile de lemn in padure, evitand blasfemia liftelor, am parjolit terenul, lasand cat mai putine resurse dusmanului, am cultivat limba ca liant intre noi si credinta ca reazem, am cedat cand nu aveam alternative si am actionat cand trebuia.
Pe scurt, Romania de azi nu ar fi asa – mare si bogata in resurse – daca am fi gandit mereu in termeni meschini. Comunismul a intampinat la noi o rezistenta consistenta, exemplara. Pana la finele anilor ’50, in Romania am avut grupuri si persoane pe cont propriu, in munti sau prin alte locuri, care luptau, disperat, pentru un alt proiect de tara. Inchisi in lagare si puscarii, nu putini aveau sa produca dovada cutremuratoare a libertatii sufletesti, cea care face posibil sacrificiul ultim.In plin delir al propagandei de partid si de stat, a cultului personalitatii, au fost numeroase figuri publice in stare sa refuze prostitutia.
Exilul interior a fost preferat falsei realizari, succesului otravit. Dupa 1989, rezistenta a cunoscut noi forme.Inainte de orice, a fost nevoie de taria de a nu ceda nostalgiei, de a nu absolvi trecutul din cauza defectelor prezentului. Brutalitatea schimbarilor a fost echilibrata, cel putin partial, prin consecventa si fidelitate fata de valori puse, in confuzia tranzitiei, sub semnul intrebarii. Familia a continuat sa functioneze ca exceptie de la vulgaritate, asa cum seriozitatea eruditului a contrazis, fie si doar simbolic, superficialitatea ideologului corect politic. Daca mai suntem cat de cat teferi, asta se datoreaza, fara tagada, eroilor normalitatii.In anul care a inceput suntem chemati sa reinnoim frontul rezistentei.
Adica rezistenta in fata demagogiei, a simplificarilor interesate, manipularilor, mistificarilor. Trebuie sa rezistam celor care vor sa falsifice statul de drept, sa faca din furt o virtute, sa ne puna destinul copiilor gaj, sa ne izoleze de restul lumii, sa ne ia asadar prizonieri, sa ne taxeze in plus fara a ne oferi ceva la schimb, sa ne umileasca pe banii nostri, sa ne faca vizitatori in propria tara, sa ne otraveasca si mai mult hrana, sa ne omoare cu zile, sa ne polueze aerul si constiinta. 2014 va fi un an crucial. La propriu.
Radu Preda
Sursa: teologia-sociala.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.