Pana la urma ce spunem la spovedanie?

[Danialex]

Spovedania este un subiect foarte delicat, dar este esentiala in viata crestinului. Imi dau seama ca esti intr-o cautare dupa Dumnezeu si te inteleg, fiecare experimentam aceste stari in anumite momente cand nu prea intelegem ce e cu noi...
Cum a spus cineva, nu toti care se spovedesc si se impartasesc se mantuiesc. Depinde de fiecare cum ne spovedim, daca intr-adevar facem o cercetare amanuntita a sufletului nostru si ne vedem toate greselile si patimile. A mai zis cineva ca simpla enumerare ale unor pacate, fara parere de rau si dorinta de indreptare, nu are nici o valoare.
Cred ca Zaharia ti-a dat niste repere destul de importante. Derutarea ta e o stare negativa, pe care cred ca vrajmasul ti-o da ca sa te impiedice sa actionezi spre folosul sufletului tau. Dar scrierile Sfintilor despre spovedanie si pocainta sunt foarte multe si ar trebui sa te ajute, de exemplu aceste sfaturi de la parintele Paisie Aghioritul:

Iti recomand sa citesti cartile "Nevointa duhovniceasca" si "Patimi si virtuti" ale parintelui Paisie, vorbeste foarte frumos despre pacate, probleme sufletesti si urmari ale pacatelor. Despre partea cu depresia, mostenirea pacatelor de la parinti si inaintasi, cred ca la pr Arsenie Boca vei gasi multe lamuriri.

"Si pacatul vine tot din suflet si nu din exterior. Eu asa fac diferenta."
Pacatul vine de la diavol, de la trup si de la lume, acestea sunt "sursele". Chiar si o ispita venita din exterior se materializeaza in pacat datorita predispozitiei noastre spre pacat, deci a patimii. E adevarat ce spui tu, ca pacatele vin din inima omului (de la patimile care sunt in inima lui), dar multe din ele se pot manifesta trupeste, exterior, cum ai dat exemplu cu farduri si haine elegante. Sa fim sinceri, o femeie parfumata, fardata si imbracata elegant sigur va atrage atentia mai ales barbatilor, iar gandurile lor vor fi concetrate pe un singur lucru: dorinta trupeasca. Normal ca nu trebuie sa te imbraci in zdrente sau sa mirosi urat ca sa-ti arati credinta, dar asta e deja un caz-limita. Daca te imbraci cu haine curate, decente si arati prezentabil, eu cred ca e suficienta grija pentru trup. Chiar Sf. Apostol Pavel spune ca grija pentru trup sa nu o facem spre placeri. Deci atentie unde se termina decenta si necesitatea si unde incepe pofta, placerea si slava desarta, e foarte usor sa ne pacalim!

Trebuie inteles ca pacat este ce e impotriva voii lui Dumnezeu, nu ce credem noi ca e pacat. Asta e abordarea corecta la spovedanie. Eu cred ca indreptarul de spovedanie explica foarte bine care sunt pacatele, de cate feluri sunt si in ce forma pot fi facute, iar crestinul se poate ajuta de indreptar ca sa-si vada toate problemele sufletesti. Esenta este, cum a spus pr Paisie Aghioritul, smerenia si pocainta.

Eu zic sa discuti cu duhovnicul tau absolut tot ce te framanta legat de suflet. Sf. Antonie spunea "cine vrea sa se mantuiasca, cu intrebarea sa calatoreasca" - mie mi se pare foarte incurajator indemnul. Cand mergi la spovedanie, daca stii ca nu ai alt prilej sa mai stai de vorba cu duhovnicul tau, intreaba-l orice iti este neclar, chiar si de situatiile cand nu stii daca ai procedat bine sau rau. Nu este pierdere de timp, este un mod de a te ajuta pe tine insati si de a consolida legatura cu duhovnicul. Pentru ca daca nu poti comunica cu parintele si nu iti poti deschide sufletul, asta e o piedica pentru vindecarea problemelor tale. Sfatul meu este sa mergi la duhovnic ori de cate ori simti nevoia (nu doar in Posturi, cum ai spus chiar tu la inceputul subiectului), pentru ca odata ce ai simtit ca ai cazut sau ca ai o problema, e bine sa mergi cat mai repede sa cauti tamaduire.

Maica Domnului sa te calauzeasca si sa gasesti raspunsurile pe care le cauti!