Sunt sectele foarte periculoase?Cum sa luam atitudine fata de ele?

[cuvant]

De multe ori iti vine un strain in casa, si tu incerci oarecum sa nu-l vezi ca pe un strain..desi poate traiesti intr-o saracie, nu poti ai oferi prea multe celui ce-ti calca pragul..dar sti, ca e bine sa-l primesti cu bucurie, sa-i oferi macar un pahar cu apa..o bucata de paine de e cu putinta..si la urma sa-i strangi mana..da..poate l-o fi trimis Dumnezeu..si cum sa nu-l primesti pe cel ce vine de departe, si cauta putina odihna.. e insetat, si istovit de atata drum.
Eeee..si cum o fi daca cel ce te cerceteaza..cel ce iti calca pragul..nu primeste apa ta limpede..si chiar istovit fiind, el nu cauta odihna, pe unul ca acesta cine l-o fi trimis. Sunt atat de sarac, o bucata de paine mi-e toata bogatia ..si oaspetele, si pe aceasta mi-o calca in picioare. De ce ai venit sa ma amagesti, nu vezi tu saracia mea, nu vezi tu neputintele mele..de ce batjocoresti..painea aceasta ce tu o calci in picoare e toata viata mea..cu ce te-o fi maniat credinta mea..da, Maica Domnului ma poarta cu drag in brate ..ma poarta catre Fiul Ei, si cand privesc.. icoana uneori chiar plange.
De ce o plange pentru mine Maica Domnului..eu cel atat de sarac, neputincios..si cu atat de multe pacate. Da eu cel atat de intinat, cum sa indraznesc sa pronunt cuvatul mantuire..oi fi atat de departe de ea..ramane firava , nadejde..si aceasta asa cum o fi ea.
Saracia urmatoarelor cuvinte este pentru toti cei ..ce apartin altor culte. Da ..uneori e atat de greu sa scri, caci ce ar putea spune un om..cand i lipseste ce-o fi mai de pret...dragostea..nu te mai ascunde de noi, primeste-ne asa cum suntem ..rataciti, buni ..rai..saraci, ori bogati.

Adormirea Maicii Domnului

"Fecioara isi presimtea sfarsitul avea un cuget asa smerit despre sine incat se astepta sa fie judecata la vamile vazduhului! S-a pregatit asadar.
Cu cinsprezece zile inainte de sfanta-i adormire a facut post si rugaciune neincetata spre a trece fara de judecata vamile.
Cu trei zile inainte de adormire, pe cand se ruga, a vizitat-o arhanghelul Gavriil si i-a zis: " Bucura-te cea plina de dar. La trei zile vei parasi aceasta lume, va veni Fiul Tau si va lua sufletul tau". Si i-a dat o ramura de finic, simbol al vietii fara de prihana si al nemuririi, precum ne spune Sfantul Patriarh Gherman(P.G., vol. 98, p.366).
Cand a adormit Maica Domnului apostolii erau imprastiati in tot pamantul. Si ca sa poata fi de fata la "slujba Adorimirii"(Litie, 15 august), au fost luati pe nori si adusi la Ierusalim, la casa Fecioarei. "
Mai marii poporului, fariseii, invatatii, toti aceia care L-au rastignit pe Hristos, vazand si auzind acestea, s-au indracit! Indata au pornit cu sabii si ciomege spre a-i ucide pe apostoli si a pune pe foc trupul Fecioarei!
Conducatorul lor, arhiereul Iefonia, s-a napustit asupra raclei, gata sa apuce trupul preacurat al Fecioarei. Nu a ajuns insa sa o atinga ca o sabie nevazuta i-a retezat mainile de deasupra coatelor! Mainile taiate au ramas lipite de racla. Iefonia s-a prabusit la pamant aproape fara suflare. " Te rog! Scapa-ma!" a strigat catre Petru.
Procesiunea s-a oprit. Milostivul apostol a vrut mai intai sa-i vindece sufletul.
- De crezi, i-a spus el, te vei mantui.
- Cred! a strigat nefericitul.
- Inchina-te raclei si zi: cred in Fiul Lui Dumnezeu pe Care L-a nascut Fecioara.
Iefonia s-a inchinat si a marturisit.
- In numele Domnului Iisus Hristos, sa se lipeasca mainile tale, a zis Petru.
Si minunea s-a facut si Iehonia a insotit pe Cea adormita la cel din urma locas.
Multimea furioasa nu se linistise. Veneau cu sabii si ciomege. Atunci ingerul Domnului a orbit multimea. "Ajutor! Ajutor!" strigau care mai de care.
- Ia acest finic, i-a spus Petru lui Iefonia, si pune-l pe ochii lor si se vor vindeca.
- De credeti si voi, le-a spus Iefonia, va veti vindeca.
Cati au crezut ca Hristos este Lumina lumii si-au recapatat lumina lor. Cati, insa, nu au crezut, au ramas orbi si pe dinauntru si pe dinafara..."

Viata Maicii Domnului- Arhimandrit Vasilios Bacoianis

Mi-as dori sa am macar o lacrima cand scriu aceste cuvinte, sa primiti cu bucurie din saracia noastra, nelasandu-va oarecum stapaniti de potrivnicul si sa calcati in picioare acest faram de paine..noi vi-l daruim asa cu o firava nadejde, ca si cei ce nu ne inteleg, intr-o zi ne vor cunoaste si vor fi mai aproape de noi..de dreapta credinta.
O fi si azi..aceeasi multime, care o necinsteste pe Maica Domnului, orbiti fiind, sunt intr-o mare necunoastere, resping ramura de finic, ca simbol al vietii fara prihana si al nemuririi, caci Maica Domnului e mereu cu noi, cu dreapta credinta, Ea e grabnic ajutatoare ..e Maica noastra a tuturor celor ce-I cinstesc numele.


Al VII-lea Sinod Ecumenic a combatut iconoclasmul, Biserica Sfanta Sofia a gazduit acest Sinod.
Dupa precizarile Sfantului Ioan Damaschin, hotararea Sinodului: " Este permis si chiar util si bineplacut lui Dumnezeu a face icoane religioase si a le venera; dar aceasta venerare sa fie numai cinstire, iar nu adorare, caci adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu. Cinstirea nu se adreseaza materiei icoanei si astfel ea nu este idolatrie".

Al II-lea Sinod Ecumenic(Constantinopol- Sfantul Teodosie cel Mare dorind sa restabileasca linistea si ordinea in Biserica, 150 de episcopi(printre care Sfantul Grigorie de Nazianz, Sfantul Grigorie de Nisa).
S-a completat Simbolul niceean cu inca cinci articole de credinta. Despre Sfantul Duh se accentueaza ca El este " Domnul de viata facatorul care de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si marit".
despre Sfanta Biserica, articolul IX al simbolului arata lamurit ca potrivit Sfintei Scripturi si Sfintei Traditii, este " una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca".

Pentru un drept crestin exista o singura Biserica, dupa cum ne spun Sfintii Parinti: " Cu totii avem un Tata, pe Dumnezeu; o Mama, Biserica; un Domn pe Hristos, O credinta, care este o lumina mai presus de fire, careia toti ne impartasim si ne deosebim de toate natiile, o nadejde care este o mostenire a Slavei in care sa fim toti un suflet si o inima".

Ne rugam Bunului Dumnezeu sa nu fim lipsiti de dragoste, caci in lipsa iubirii, chiar de om fi intelepti, si om cunoaste multe..chiar multe versete, de nu stim de unde venim, de nu cunoastem pe Cei ce au marturisit in vremuri de prigoana Cuvantul Lui Dumnezeu, nu vom sti nici noi cui apartinem..si incotro ne indreptam, orbiti fiind, rataciti de la dreapta credinta. E chiar usor sa batem din palme, si sa ne numim mantuiti..de ce am bate din palme noi cei atat de intinati, Dumnezeu ne invata sa tinem mainile impreunate in rugaciune, avand nadejdea ca " duhul umilit, inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi".
"Rugaciunea poate sa scoata din iad sufletele oamenilor si sa invie trupuri, sa dezradacineze muntii si copacii din uscat si sa-i sadeasca in firea cea umeda a apei, dupa cum am vazut ca au facut unii din oamenii imbunatatiti".


"Iar tinta poruncii este dragostea din inima curata, din cuget bun si din credinta nefatarnica, De la care unii ratacind s-au intors spre desarta vorbire, Voind sa fie invatatori ai Legii, dar neintelegand nici cele ce spun, nici cele pentru care dau adeverire".(Timotei 1, 5-7).
Imi cer iertare, poate oi gresi fiind mai aspru in cuvinte, dragii mei de Cuvantul Lui Dumnezeu nu ne putem apropia cu burta plina, cu fatarnicie si cu multa mandrie ca om fi noi cineva. Sa ne ierte Dumnezeu, si inainte de a tranti cateva versete, mai intai ar trebui sa ne cunoastem pe noi, cine suntem ..si de unde venim...si de ne-a spune cineva ca am ratacit, sa ne pese si sa vedem unde o fi ratacirea noastra. Ca a insirui versete..si a numi mantuit pe cel botezat..e chiar lesne..tu ca doctor, tu ca pastor trebuie sa sti de suferinta oii..las-o sa se caiasca de una singura..ca sa rataceasca mai tare.


Acum totusi am si eu asa o bucurie, sa stiu ca domnul Vasalie citeste din Viata Sfantului Ioan Gura de Aur, chiar si fratele penticostal lectureaza din Vietile Sfintilor, iar doamna Doriana paseste chiar in Biserica noastra si se roaga..noi va primim cu bucurie si ne rugam ca Bunul Dumnezeu sa va dea putere, si sa aveti in continuare aceeasi sete de cunoastere, noi suntem asa mai saraci..si cu multe neputinte, dar Sfintii Parinti va vor ajuta, sa aveti indrazneala sa-I cautati..si sunteti bineveniti oricand in Biserica noastra sa cunoasteti cat mai multe.
Pe dumneavoastra frate penticostal..va multumesc pentru efortul care il depuneti..sa mai aflati catusi de putin..va stimez.

"Dragostea intre crestini trebuie sa fie atat de mare si mai presus de fire, incat sa-i faca ceresti pe oamenii cei pamantesti."
Sa ma iertati