Sminteala mintii, sau setea de cunoastere sterila

În prealabil postat de korinna

ba chiar striga in toate zarile si spune-o la toata lumea... spune-I-o si Domnului, chiar cearta-te cu El ca esti suparata si nu intelegi de ce ti-a dat tie povara asta. Asa ne spunea profesrul de religie din liceu, vorbiti cu Domnul neincetat, certati-va cu El ca si cu un prieten, puneti-I intrebari, revoltati-va, numai vorbiti cu El neincetat...

eu de exemplu cand sunt suparata ma plang la toata lumea si sun pe toata lumea, din 5 prietene foarte bune cate am, niciuna nu scapa de "problema" mea... nu fugi de comuniune, oamenii vor sa te inteleaga, oamenii vor sa te ajute cat pot cu putinta, sa-ti ofere ce poate fiecare, unul intelegere, altul ascultare, altul bani, altul timp, altul cunostinte si tot asa... cel mai frumos lucru e comuniunea si la orice problema cam "profit" de bunatatea oamenilor eu, "profita" si tu!

Nu, eu nu sunt asa. De ce sa ii impovarez pe altii? E problema mea, o duc eu.