Citat:
În prealabil postat de leonte
Informatia la care te expui devine normalitate, pentru mentalul tau. Sa presupunem ca ortodoxia e o poveste. Dar iata:
Daca vei merge sa locuiesti intre budisti, dupa cativa ani, tot ceea ce fac si spun ei, va deveni pentru tine o a doua natura. Dupa ce pleci de la budisti, vii sa locuiesti in Bucuresti, in Ferentari eventual. Violenta si imoralitate pe care le vei descoperi acolo te vor soca, la inceput. Cu timpul insa, vei ajunge sa intelegi motivatiile acelor oameni, proxeneti, traficanti, ucigasi, aurolaci,... Dupa inca un timp, iti vei face prieteni dintre ei, pentru ca in final sa te identifici cu bucurile suferintele si practicile lor.
Spune-mi dar! Care este adevarul? Care este sursa adevarului? Experimentarea unei iluzii foarte intense? Un viciu pe care il practica in mod nepasator 10 milioane de inisi, trebuie socotit comportament firesc datorita numarului mare de practicanti?
Moartea nu este ceva firesc, ci un efect al denaturarii sufletesi si al abuzului pe care eu insumi il fac asupra mea(pacatul). Pana nu ajungi sa intelegi coerenta si pertineta rationala ale acestei afirmatii, inca nu ai inteles mai nimic despre crestinism.
Deprinderiile societatii laice (includ aici si pe impostorii deghizati in povatuitori duhovnicesti) sunt o iluzie ce convinge prin catintativ, iluzie la care orice prunc este expus si hranit cu aceasta pana ajunge sa creada fara umbra de indoiala in ceea ce i se serveste de lumea in care s-a nascut si de Stapanitorul Veacului acestuia.
Tare am impresia ca de fapt, acesta era raspunsul la intrebarea pe care nu ai avut curaj sa o formulezi. ASA E?
|
Nu stiu. Cam profund pentru mine la ora asta. (Nu sunt la slujba ca sa nu imprastii virusi in toata biserica; poate ma duc mai la sfarsit).
In orice caz, am inteles ideea cu viata si cu moartea dpdv. duhovnicesc, al sufletului, pe care intr-adevar Mantuitorul si numai El il poate resuscita (pe al oricui Ii cere asta).
Cat priveste traitul intr-o alta lume, intr-adevar asa se intampla, dar important ar fi ca cei care au primit invatatura lui Hristos sa nu o uite si sa nu o lepede indiferent unde ar trai (daca se poate lucrul asta, dar se pare ca doar cei care au devenit sfinti au reusit sa faca lucrul asta in ciuda tuturor impedimentelor si chiar prigonirilor la care au fost supusi).