Cugetari din Dharma

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Aceasta este o problema a crestinismului/islamului (iudaismului ca religie sursa pentru cele doua) - problema coexistentei Lui Dumnezeu cu Raul, Dumnezeu fiind sursa/creator/izvorator a Toate. Este un conflict evident.

Chiar as vrea sa detaliezi sa vedem unde este "conflictul evident" pentru ca eu nu vad nici un conflict, pe cand ma mir ca tu nu reusesti sa vezi contradictia dintre Dumnezeu in crestinism si dumnezeul din budhism.

Budismul afirma ca natura ultima a fenomenelor este dincolo de Bine si Rau.

Budhismul are o notiune viciata de bine si de rau, de fapt, lipseste mai de tot, aspectele morale sunt relativizate si nimic nu e cu adevarat rau sau bine, doar "suferinta" este cumva rea, dar din moment ce se intinde pe parcursul a cine stie cate existente, nu e atat de "rau" daca mai dureaza una in plus sau mai multe, este oricum "iluzorie" si asta.

Respinge creationismul, un Creator, asa cum este inteles in iudaism.

Si cum au venit "fenomenele" la existenta? Atunci ar trebui sa fie ele insusi "dumnezeu", coexistente din vesnicie si nemuritoare prin natura lor, asemenea unui dumnezeu.

Este o intrebare la care ar trebuie sa-ti dai singur un raspuns pertinent.

Intrebarea fiind care?

In Budism sursa raului este necunoasterea naturii fundamentale a realitatii, nu este un Dumnezeu care a creat o fiinta care a ales sa fie Rea.

Ai mai fost invitat sa arati cum au venit fiintele la existenta, in varianta budhista si pauza.

Ai incercat sa bagui ceva de o existenta din vesnicie dar atunci ajungi la dilema subliniata mai sus.

Un astfel de Dumnezeu este o cauza circumstantiala a Raului, iar fiinta care a ales sa fie Rea este o cauza substantiala. Aceasta este paradigma iudaica - propagata la religiile emergente - crestinism/islam.

Poate ai vrut sa exprimi o idee inconsistenta dar formularea e teribil de inconsistenta.
Mai incearca.