Biserica , enigma de langa noi

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de CristianR

De acord. De aceea am spus că, atunci când ne dedicăm doar rugăciunii, nu facem decât să ne amăgim că suntem duhovnicește în regulă. Căci rugăciunea fără dragoste pentru semeni nu are substanță, este rece:

"Pentru că cel ce nu iubește pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Și această poruncă avem de la El: cine iubește pe Dumnezeu să iubească și pe fratele său." (I Ioan 4, 20-21)

Cred ca ai punctat corect , dragostea trebuie sa insoteasca toate preocuparile noastre legate de credinta,rugaciune,cult si invatatura. Altfel acestea devin goale ,simple forme fara fond .

Dar aceasta poate fi folosita de lenesi ca mine sau alte persoane viclene, ca sa zica, eu am dragoste, ce trebuie sa ma mai rog.

Iarasi ,sunt sfinti in pustie care nu au ocazia sa practice dragostea fata de aproapele, decat eventual tot sub forma rugaciunii.

De aceea liantul comun al rugaciunii si al dragostei fata de aproapele este Duhul Sfant, care ne duce catre modelul de iubire al lui Hristos fata de oameni ca sa invatam cum sa iubim, precum si la rugaciune al carui model este rugaciunea lui Hristos catre Tatal.

Vorbind in extreme, cineva poate sa nu aiba dragoste de aproapele si sa fie neputincios in a se ruga , si nu trebuie judecat.
Pentru ca un strop de iubire din partea noastra ar declansa in el puterea nemareginita a Duhului si intoarcerea lui la Hristos.

Acesta este lantul minunat in care depindem unii de altii, si nimeni nu poate castiga iubirea de unul singur decat impreuna cu ceilalti , caci Duhul este acelasi in toti care am crezut in Hristos.

În prealabil postat de CristianR

Nu situațiile în care cu adevărat nu pot ajuta mă preocupă, ci cele în care îmi dau seama că aș fi putut să o fac, dar am m-am eschivat ori am trecut pe lângă. Nici Dumnezeu și nici conștiința noastră nu ne va judeca pentru ceea ce n-a stat în puterile noastre.

Toate vor veni de la sine la timpul lor, caci nu doar faptele care nu le-am facut ma chinuie , ci si rautatile care le-am facut, si m-au departat de Dumnezeu.

Cu cat vedem mai mult armonia tuturora in Dumnezeu Tatal prin Hristos cu ajutorul Duhului , cu atat intelegem mai bine ce dar imens este aproapele nostru si ce importanta are pentru mantuirea noastra

Altfel singuri, facandu-ne checklist-uri si todo , nu vom ajunge niciodata la aproapele,dar macar vom avea darul parerii de rau.