Reglarea naturala a conceptiei

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

1. La ortodocşi "normele" canonic-disciplinare sunt foarte puţin reglementate, pe când la catolici sunt foarte reglementate, cristalizate, precise. Noi suntem înclinaţi să numim situaţia de la ortodocşi "lipsă de claritate", iar ei sunt înclinaţi să numească situaţia de la noi "juridizarea moralei".

Sa zicem ca pana la un punct reglementarea stricta este buna, problema este cand devine impersonala sau spune bine la ce este de fapt rau, ca in cazul subiectului discutat aici.

2. Ortodocşii stabilesc nişte standarde foarte înalte, de la care, în jos, se fac dispense ("pogorăminte"). La noi, standardele sunt minimale, orice om normal le poate îndeplini cu foarte puţin efort. Dacă cineva vrea să depăşească aceste standarde morale, eu nu am auzit să fie împiedicat de preot, aceste depăşiri fiind socotite la noi fapte suprameritorii.

Sfintenia este una singura. Nu exista sfintenie minimala si sfintenie suprameritorie.
Insasi denumirea de "suprameritorie" trimite la o plafonare.

Sa fim sinceri, aceasta plafonare a fost facuta pentru a veni in intampinarea comoditatii materialistului catolic occidental care totusi n-ar vrea sa se rupa cu biserica cu toate ca din perspectiva sfinteniei este practic rupt de Biserica.

Dar pentru a i se servi un minim de viata morala uite ca am rupt viata crestina in "standarde minimale" si "suprameritorii".

Asta s-a vazut nu doar in "Humanae Vitae" care la inceput condamna contracepti ca pe urma sa o binecuvanteze ci si cu alte ocazii - gen Vatican II, hotarari deplanse de multi catolici si cred ca chiar si de dvs. desi nu o sa recunoasteti asta tocmai pe un forum ortodox unde vezi Doamne, trebuie sa aratam perfectiunea doctrinala si morala si unitatea extraordinara a religie romano-catolice

În principiu, nimeni nu împiedică un cuplu catolic să practice căsătoria iosefină (căsătoria albă) în toate zilele vieţii lor. Vor ajunge în acelaşi rai în care un alt cuplu de catolici practică abstinenţa periodică pentru un motiv grav. Nu sunt primii deasupra ultimilor, aşa cum nu sunt călugării deasupra mirenilor.

Desi Papa zice alfel este indoielnic ca abstinenta si contraceptia (pardon, abstinenta periodica) sunt sub aceeasi binecuvantare.

Abstinenta este cu adevarat un mod ingeresc de viata daca este cu binecuvantat motiv iar a doua este cel mult pogoramant daca exista un motiv foarte serios, motiv care, culmea, in bine inchegata jurisdictie morala catolica cade totusi in afara problemelor morale tratate la spovedanie.

Am auzit catolicii luati in vizor de comunitate si biserica pentru divort de exemplu, dar niciodata de catolici luati in vizor pentru faptul ca nu sunt dispusi sa faca mai mult de unul sau doi copii, fie chiar din pura comoditate.

3. La ortodocşi nu se face deosebire atât de netă cum facem noi între legile care vin de la Dumnezeu în mod direct şi legile care vin tot de la Dumnezeu, dar prin Biserică. Cu alte cuvinte, nu este delimitată competenţa Bisericii de ceea ce este numai de competenţa lui Cristos. Din acest motiv, ortodocşii se miră că la noi condiţiile de îndeplinit pentru post sunt atât de diluate, romano-catolicii ajungând să postească vreo patru zile pe an.
Ei văd aici laxism.

Si te pomenesti ca nu o fi.
Pai daca faci distinctia asta intre ceea ce vine de la Dumnezeu (mandatoriu) si ce vine de la Biserica (optional, minimal), de ce sa va mirati ca incep catolicii sa faca diferente din ce in ce mai mari intre Dumnezeu si Biserica si inceteaza sa mai vada Biserica ca un instrument al lui Dumnezeu pe pamant si mai degraba ca o sursa de abuzuri si condusa de fapt de capricii omenesti?

Si uite asa apare cate un Luther care spune "da" pentru Dumnezeu si "pas" pentru Papa si catolicism si fenomentul continua si in prezent.

În acelaşi timp se miră că noi considerăm căsătoria un legământ care nu poate fi desfăcut nici chiar de vicarul lui Cristos, ci numai de însuşi Cristos. De data asta, ei văd aici rigiditate. Pentru noi, lucrurile sunt foarte simple: Biserica are competenţă de a schimba regulile postului în orice fel consideră că e spre binele oamenilor, dar nu are vreo competenţă de a dezlega Taine, fiindcă ar însemna ca Mireasa să desfacă ceea ce Mirele a făcut.

Ar fi mai multe de spus dar e complet offtopic.

4. Există un grad mult mai mare de libertate a duhovnicilor ortodocşi faţă de cei catolici. Ei văd aici "modulare în funcţie de particularitatea cuiva şi de cât de sus e pe Cale". Noi vedem aici indisciplină şi bramburirea credincioşilor. Spunea Blaga într-una dintre cele două Trilogii că modelul cultural al catolicilor este Statul (Imperiul Roman în special), pe când al ortodocşilor este Natura. În esenţă, îi dau dreptate.

Rigiditatea unui sistem moral nu tine loc de eficienta duhovniceasca - pacat ca un catolic nu poate intelege lucrul asta.

De gresit poate sa greseasca atat un duhovnic ortodox care e slab pregatit duhovniceste si trateaza prea usor pacate grave dar la fel de usor poate sa le trateze si un preot catolic cu atat mai mult cu cat natura impersonala a relatiei (spovedania la cutiutza) il impiedica sa evalueze pacatele intr-un context mai general a vietii de credinta.

5. La ortodocşi, autoritatea mai mare o au călugării în raport cu episcopii. Nu există un concept de "autoritate a trăitorilor" la noi. Între ce spune un mare sfânt călugăr precum padre Pio şi ce spune preotul de la parohia unde plăteşte simbrie, orice catolic dă întâietate celui de al doilea. Dacă summa teologiei mondiale care este Sf Toma din Aquino spune într-un fel şi papa Benedict în altul, e foarte clar cine are autoritate mai mare în Biserică. Ei bine, la ortodocşi nu e atât de clar.

Nu e atat de clar pentru unii care vor ca lucrurile sa stea astfel si aici vorbim de niste miscari dezaxate care tu vrei sa le prezinti drept norma.

-de ce ortodocşii consideră că nu se pot schimba vechi canoane. De exemplu, oprirea de la relaţii matrimoniale sâmbăta şi Duminica se referă la situaţia în care ortodocşii s-ar împărtăşi la Sf Liturghie. În practică, ei se împărtăşesc rar, astfel încât nu e nicio nevoie de abstinenţă în week-end, de fapt, potrivit canoanelor lor.
-Teoretic, un cuplu ortodox are voie să aibă legătură matrimonială în câteva zeci de zile pe an.

Nu cred ca exista un canon absolut in aceasta privinta.

Practic, înţeleg că duhovnicii îi pot sfătui să folosească prezervative.

De unde si pana une ai inteleg ca duhovnicii ortodocsi dau astfel de sfaturi??

Afirmatia este clar rauvoitoare.

-De ce nu există, la ortodocşi, vreo reglementare în chestiune. De fapt, ei nu percep că ar avea nevoie. Canonul există. Este duhovnicul. Orice duhovnic e un fel de Papă şi orice mănăstire precum Radu-Vodă este Conciliul Apostolic.
Şi multe altele încă.

Sigur ca exista.
Problema este cati credinciosi sunt dispusi sa le ia in serios si cati preoti sunt dispusi sa le ia in serios si sa le transpuna in viata credinciosilor.

La fel cum exista si in "Humanae Vitae" specificatia ca contraceptia "naturala" este permisa in cazuri serioase dar nimeni nu da doi bani pe cat de serioase sunt de fapt acele motive.

Dar vezi tu, in timp ce la ortodocsi Biserica este corecta mentinand standardele inalte insa gresind poate prin lipsa unei implementari riguroase, universale, stricte, in fortza, la catolici standardele sunt coborate pana la nivelul imoralitatii (contraceptia condamnata pe urma binecuvantata cu false justificari) iar la nivel de implementare a ultimii farame de corectitudine morala enuntata (sa existe motive serioase pentru contraceptie) aceeasi lipsa de riguriozitate si strictete.