Luarea mesei in familie - o comoara uitata.

[cristiboss56]

Soluţia Dorin ?

[caminaris]

Intr-adevar familia este (sau ar trebui sa fie) o biserica in miniatura. Iar servirea mesei in familie nu face decat sa cimenteze relatiile dintre componentii familiei. Scrabble sau trandafiralb (cei doi care nu vad nimic inaltator in acest act sau il considera demodat) sunt la varsta rebeliunii. Sa nu uitam fratilor ca si noi am avut acea varsta si am fost si noi mai mult sau mai putin rebeli. Pe de alta parte este salutar ca ei doi afla de la noi cam cum trebuie sa arate o familie crestina si ma simt obligat sa-l felicit pe windorin pentru ideea acestui topic si pe toti ceilalti care au contribuit.

[Anna]

N-am citit chiar tot topicul dar indraznesc sa-mi spun si eu opinia. Masa in familie nu poate fi apreciata daca nu ai trait-o frumos candva. Daca pentru cineva masa luata in familie era o tortura, nu cred ca ii aduce multa bucurie aceasta idee. Si daca relatiile din familie sunt tensionate, si masa in familie va fi tensionata. Cred eu...
De aceea, hai sa vorbim despre cum ar trebui sa fie o masa in familie. Sau cum au fost mesele voastre in familie? Ce ati experimentat atunci?

[windorin]

În prealabil postat de Anna

Hai sa vorbim despre cum ar trebui sa fie o masa in familie. Sau cum au fost mesele voastre in familie? Ce ati experimentat atunci?

Cu toate ca sunt pareri care zic faptul ca la masa nu se vorbeste, precum este randuiala la manastiri, indraznesc sa spun ca nu sunt de acord cu acestea. Manastirea are unele lucrusoare care nu sunt pentru lume, iar lumea altele care nu merg in manastire.

La masa se vorbeste, se comunica, se povesteste ceva, fiecare simtindu'se iubit de ceilalti. Asta pentru ca, pentru multi, masa este singurul moment al zilei in care iau pauza, se aseaza langa cei dragi si comunica cu ei. In rest, fuga, munca, treaba, grija. Asa a ajuns lumea. Era mai bine sa se manance in liniste, iar apoi sa se stea de vorba, asezat. Insa aceasta nu mai e cu putinta multora.

[costel]

Dorin, la manastire cuvantul este prezent la masa, caci cineva citeste din vietile sfintilor. Ceilalti tac, ca acest cuvant sa prinda radacina in ei.

Ei nu tac pentru ca nu au ce sa-si spuna, ci tac pentru ca doresc sa asculte cum sfintii au implinit voia lui Dumnezeu. Aceasta tacere ii invata sa nu le vorbeasca altora despre ei, ci doar despre cei ce s-au nevoit sa implineasca voia dumnezeiasca.

[Anna]

În prealabil postat de windorin

La masa se vorbeste, se comunica, se povesteste ceva, fiecare simtindu'se iubit de ceilalti. Asta pentru ca, pentru multi, masa este singurul moment al zilei in care iau pauza, se aseaza langa cei dragi si comunica cu ei. In rest, fuga, munca, treaba, grija. Asa a ajuns lumea. Era mai bine sa se manance in liniste, iar apoi sa se stea de vorba, asezat. Insa aceasta nu mai e cu putinta multora.

Deci masa trebuie luata in liniste (in sensul de "fara stres", "fara griji"), asezat, fara graba. Hmmm, dar daca membri au totusi probleme? Sa nu le comunice?

[LapetiteMoc]

De o masa in familie este legata ultima amintire despre tata, inca in viata. Seara de mai, arome de bucate gatite cu grija si savoare, miros de copaci infloriti in curtea bunicilor, la sat, sub a caror umbrare era intinsa masa de sarbatoare (se implineau cativa ani de mariaj ai parintilor). Voie buna, glume tihnite, vin pe alese, tort mare, imparatesc. Ii aud vocea, ii vad gesturile delicate de aristocrat care stie sa aleaga cu precizie cuvintele si momentul rostirii lor. Apoi, cu mine de mana si cu sora mai mica in brate, s-au asternut povestile pentru somn... Si vocea-i scadea incet, incet, tot mai incet pana i s-a facut lumanare...

[teatru-copii]

În prealabil postat de LapetiteMoc

De o masa in familie este legata ultima amintire despre tata, inca in viata. Seara de mai, arome de bucate gatite cu grija si savoare, miros de copaci infloriti in curtea bunicilor, la sat, sub a caror umbrare era intinsa masa de sarbatoare (se implineau cativa ani de mariaj ai parintilor). Voie buna, glume tihnite, vin pe alese, tort mare, imparatesc. Ii aud vocea, ii vad gesturile delicate de aristocrat care stie sa aleaga cu precizie cuvintele si momentul rostirii lor. Apoi, cu mine de mana si cu sora mai mica in brate, s-au asternut povestile pentru somn... Si vocea-i scadea incet, incet, tot mai incet pana i s-a facut lumanare...

Este in ton cu topic-ul - o comoara (ne)uitata...

[teatru-copii]

În prealabil postat de windorin

La masa se vorbeste, se comunica, se povesteste ceva, fiecare simtindu'se iubit de ceilalti. Asta pentru ca, pentru multi, masa este singurul moment al zilei in care iau pauza, se aseaza langa cei dragi si comunica cu ei. In rest, fuga, munca, treaba, grija. .

Da, din pacate. Nu ne bucuram nici de putinul care ne-a ramas. Familia nu mai este familie. Hrana nu ne mai zideste, ci ne omoara!

[Marius22]

În prealabil postat de teatru-copii

Da, din pacate. Nu ne bucuram nici de putinul care ne-a ramas. Familia nu mai este familie. Hrana nu ne mai zideste, ci ne omoara!

Astazi, tocmai din cauza faptului ca am pierdut sensul sau ratiunea hranei, am ajuns sa traim sub tirania ei. Unei lumi intregi, care parca traieste pentru a manca, ii raspunde oferta din ce in ce mai generoasa a industriei ce speculeaza aceasta necesitate naturala a omului. Insa, de noi tine sa nu transformam acest act firesc in patima. Avem nevoie de mult discernamant caci nu stim unde si ce sa cautam. Daca am sti ca in Biserica aflam acel Izvor din care daca bem, nu vom mai inseta si acea Paine din care daca vom manca, nu vom mai flamanzi...