Sa ne impartasim saptamanal

[anita]

Sa stii ca si duhovnicul meu stie prea bine ce a scris sf.Ioan Gura De Aur ,si cred ca mai toti preotii stiu asta ,asa ca nu ai spus nici o noutate.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anita

Sa nu comparam ceea ce se intampla pe vremea sfantului Ioan Gura de Aur cu vremurile de acum cand oamenii sunt ispititi la tot pasul de tot felul de mizerii.
Cum se imbracau femeile atunci ,cate prostituate vedeai pe strazi ,nu erau reclame cu femei goale la toate colturile de strada.
Asa si despre tine pot spune ca te duci la sf.Liturghie doar pentru impartasanie.
Pentru cei mai avansati participarea la sf.Liturghie este o prefigurare a raiului.
De acolo pleci transformat ,eliberat de tot raul si te incarci sufleteste pentru toata saptamina ce va urma.
Daca te consideri fara de pacat si ai binecuvantare n-ai decat sa te spovedesti si zilnic ,eu am primit de la par.Duhovnic binecuvantare pentru spovedanie la 40 de zile.
Eu stiu ca dupa sf.Impartasanie si chiar pina atunci ,in acel interval de vineri pina duminica mai am parte de ispite la care nu reactionez mereu corect.Asa ca nu ma consider fara de pacate.
Ferice de tine ca ai ajuns la stadiul la care te consideri curat pentru a primi trupul si sangele Domnului saptaminal.

Daca te abtii sa-ti focalizezi privirea la prima imagine sexoasa pe care o vezi la tv sau pe strada, atunci primesti o cununa. Altfel, e pacat. Si iti zic eu ca se poate sa rezisti, cu ajutorul harului. Putina vointa mai trebuie.

Te rog sa inteleg ca eu am citat mai sus tocmai din Sfantul care a alcatuit ritualul Sfintei Liturghii, poarta noastra catre Rai. Pe el il contrazici daca tu crezi ca simpla prezenta la aceasta slujba, fara impartasanie, este suficienta pentru mantuire. De unde stii ca dupa Craciun o sa prinzi neaparat Pastele pentru urmatoarea cuminecare? Moartea nu stie de soroacele noastre.

Te-as sfatui sa te documentezi, ca ai unde, si sa-l intrebi pe duhoivnicul tau daca a auzit de Canonul 9 apostolic.

Eu numai curat nu sunt, dar il deranjez pe parintele de fiecare data cand constiinta nu ma lasa sa ma impartasesc. Deci nu ma impartasesc nici eu saptamanal, desi imi doresc asta. Problema se pune ca lumea mosteneste o traditie gresita de a cauta duhovnicul numai de 4 ori pe an - asta incerc eu sa subliniez aici. Tu, daca te spovedesti o data la 40 de zile, esti sub ascultare de duhovnic si esti fara greseala. Insa, mergi si arata-i ce scrie aici si spune-ne ce ti-a raspuns:

"Toţi credincioşii care intră în biserică şi ascultă scripturile, dar nu
rămân la rugăciune (slujbă) şi la Sfânta Împărtăşanie, aceia trebuie să
se afurisească, ca făcând neorânduială în biserică."

http://www.canoaneortodoxe.net/pdf/1...Apostolice.pdf

[anita]

Ionut ,eu stiu ca la judecata particulara dupa moarte vom da socoteala de pacatele nemarturisite si de care nu ne-am pocait destul.
Degeaba ma impartasesc saptaminal si apoi gresesc.
De aceea spunea par.Cleopa ca nu e important sa ne impartasim des ci important e ce facem inainte si dupa sf.Impartasanie.
Adica sa traim cu luare aminte.
Doamne ajuta !

[Fani71]

În prealabil postat de anita

Sa nu comparam ceea ce se intampla pe vremea sfantului Ioan Gura de Aur cu vremurile de acum cand oamenii sunt ispititi la tot pasul de tot felul de mizerii.
Cum se imbracau femeile atunci ,cate prostituate vedeai pe strazi ,nu erau reclame cu femei goale la toate colturile de strada.

Anita, eu nu cred ca in vremurile sfantului Ioan Gura de Aur erau neaparat ispite mai putine. Erau vremuri detul de depravate, dupa cum reiese chiar din predicile sfantului Ioan. Era sfarsitul epocii pagane, sa ne amintim.
De altfel, fiecare epoca cu ispitele ei.
Si tocmai, ca sa avem puterea sa luptam cu ispitele, trebuie sa avem si armele..

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anita

Ionut ,eu stiu ca la judecata particulara dupa moarte vom da socoteala de pacatele nemarturisite si de care nu ne-am pocait destul.
Degeaba ma impartasesc saptaminal si apoi gresesc.
De aceea spunea par.Cleopa ca nu e important sa ne impartasim des ci important e ce facem inainte si dupa sf.Impartasanie.
Adica sa traim cu luare aminte.
Doamne ajuta !

Ce inseamna des si ce inseamna rar la Parintele Cleopa:

"Asa ca si calugarii batrani si bolnavi se pot impartasi o data pe saptamana; ceilalti, daca le da voie duhovnicul, se pot impartasi, cel mai rar, la patruzeci de zile, cel mai potrivit, o data pe luna.
- Dar avem vreun temei la Sfintii Parinti pentru impartasania la patruzeci de zile ?
- Da, avem la Sfantul Simeon al Tesalonicului. El zice ca o data la patruzeci de zile fiecare sa se pregateasca si sa se impartaseasca, daca n-are vreo oprire canonica."

Pana si el ne indeamna sa ne impartasim lunar, nu de 4 ori pe an.

Evident ca trebuie sa tinem mereu atentia treaza, sa ne pazim mintea si simturile. Fara Sfanta Impartasanie, conform Sfantului Nicodim Aghioritul, acest lucru este practic imposibil.

[daniil96]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Sfântul Ioan Gură de Aur în Omilia III la Efeseni:

Văd că se face multă neorânduială la Împărtăşire. În celelalte zile ale anului nu vă împărtăşiţi chiar dacă adeseori sunteţi curaţi [adică nu aveţi păcate opritoare –n.n.], iar când vin Paştile (şi alte sărbători), chiar dacă aţi făcut ceva rău, îndrăzniţi să vă împărtăşiţi?!

...

acum tu ce zici? Parintele Cleopa si Parinte Arsenie si ceilalti parinti nu l-au citit pe Sfantul Ioan Gura de Aur? si pe ceilalti Parinti ai Bisericii?

cand vii sa spui ca tu ai inteles mai bine Biblia si Sfintii Parinti decat intelege Parintele Cleopa ... nu e cam ceea ce fac toti cei rataciti?


iau niste texte si le interpreteaza dupa mintea lor


prefer sa il cred pe Parintele Cleopa

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de daniil96

acum tu ce zici? Parintele Cleopa si Parinte Arsenie si ceilalti parinti nu l-au citit pe Sfantul Ioan Gura de Aur? si pe ceilalti Parinti ai Bisericii?
cand vii sa spui ca tu ai inteles mai bine Biblia si Sfintii Parinti decat intelege Parintele Cleopa ... nu e cam ceea ce fac toti cei rataciti?
iau niste texte si le interpreteaza dupa mintea lor
prefer sa il cred pe Parintele Cleopa

Nu vad ce e de interpretat cand scrie negru pe alb in Canonul 9 apostolic ca trebuie sa cautam a ne impartasi la fiecare Liturghie. Am mai auzit una de la un preot: "trebuie sa interpretam canoanele in duh"...

Nu stiu ce sa zic de invataturile lor. Il las pe Sfantul Nicodim Aghioritul sa raspunda problemei perioadei de 40 de zile:

Unii obiecteaza zicand ca se cade sa ne cuminecam tot la patruzeci de zile si nu la mai putine. Cati avanseaza aceasta obiectie aduc drept justificare a lor o marturie din dumnezeiescul Hrisostom care spune: "De ce postim aceste patruzeci de zile? In vechime multi veneau la aceste Taine pur si simplu si cum se nimerea, mai cu seama in vremea aceasta [in Joia Mare] cand Hristos a predat acest lucru. Stiind deci Parintii vatamarea care vine din apropierea cu nepasare, au stabilit adunandu-se patruzeci de zile de post, rugaciune, ascultare si adunari in bise rica, pentru ca, toti curatindu-ne cu rigoare in aceste zile prin rugaciuni si prin milostenie, prin post si privegheri, prin lacrimi si marturisire si prin toate celelalte, sa ne apropiem dupa putinta cu constiinta curata".
La aceasta obiectie raspundem ca cei ce vor sa-si sustina opinia au obiceiul de a aduce in ajutor si ziceri ale Sfintei Scripturi sau ale unuia dintre sfinti, ca acel carlig al lor sa nu apara gol, fara momeala. Fiindca "minciuna, spune dumnezeiescul Hrisostom, cand vrea sa fie crezuta, daca nu-si implanta temelia unui parut adevar, nu e crezuta". Cum fac si binecuvantatii acestia. Dar nu se cuvine a taia si a scinda zicerile dumnezeiestii Scripturi separandu-le de celelalte ziceri ale lor si a le intrebuinta cu forta in scopul propriu. Caci zice acelasi Hrisostom: "Sa nu cercetam numai aceasta, ci si tot ceea ce urmeaza si pentru cine s-a zis si de catre cine, de ce, cand si cum anume; caci nu e de ajuns a spune ca sta scris in Scripturi, nici a rupe si sfasia madularele trupului de Dumnezeu insuflatelor Scripturi, si a trage de ele cu forta luandu-le goale si lipsite de legatura lor; caci asa au intrat in viata noastra multe invataturi stricate, diavolul convingandu-i pe cei indolenti sa proclame disparat texte din Scripturi si sa intunece adevarul lor fie adaugand, fie scotand ceva din ele.
De aceea si acestia se cade sa spuna nu numai ceea ce zice aici Hrisostom: ca dumnezeiestii Parinti au stabilit patruzeci de zile in care sa postim ca sa ne impartasim. Ci se cuvine sa se gandeasca si la cele pe care acest dumnezeiesc Parinte le mentioneaza mai sus si mai jos in acelasi cuvant, precum si la pricina pentru care si la cine tine aceasta omilie. Fiindca, asa cum afirma ei, ea dovedeste ca dumnezeiescul Hrisostom marginea intrebuintarea dumnezeiestii impartasiri numai in ziua de Pasti, lucru pe care vor sa-l instituie acesti aparatori ai celor patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca ei fie sa se impartaseasca numai o data pe an, adica de Paste, si sa se asemene celor despre care vorbea atunci dumnezeiescul Hrisostom, fie sa tina zece paresimi pe an, dupa numarul stabilit de ei sa se impartaseasca. Daca insa primul lucru nu le place, iar cel de-al doilea n-ar putea sa-l realizeze, atunci sa taca si sa nu-l mai acuze, pe langa altii, si pe dumnezeiescul Hrisostom si sa-l arate prin aceasta contrar nu numai Apostolilor si Sinoadelor Ecumenice si locale si celorlalti purtatori de Dumnezeu Parinti care trateaza despre impartasirea continua, ci si lui insusi, intrucat tocmai el vorbeste mai mult decat altii despre cuminecarea continua [synechous] atat in multe alte omilii ale lui, cat chiar si in aceasta zicand:

"Asadar, nu-mi pune in fata acest lucru, ci arata-mi-l pe acela, si anume ca asa a poruncit sa facem Hristos, fiindca eu iti arat, din contra, ca nu numai nu ne-a poruncit sa pazim anumite zile, dar chiar ne-a dezlegat de nevoia aceasta. Asculta deci ce spune Pavel; iar cand spun Pavel, spun Hristos, pentru ca Acela punea in miscare sufletul lui Pavel. Deci ce spune acesta? "Paziti zile si luni si soroace si ani? Ma tem sa nu ma fi ostenit la voi in zadar" (Ga 4,10-l1); si iarasi: "Ori de cate ori veti manca din aceasta Paine si veti bea din acest Pahar, moartea Domnului vestiti, pana cand va veni" (I Co 11, 26). Iar zicand "ori de cate ori" l-a facut stapan pe cel ce se apropie eliberandu-l de orice pazire a unor zile. Fiindca Pastile si Paresimile nu sunt acelasi lucru, ci una sunt Pastile, iar alta Paresimile; caci Paresimile se tin o data pe an, iar Pastile de trei ori pe saptamana, ba chiar si de patru ori, sau, mai bine zis, ori de cate ori voim. Caci Pastile nu sunt post, ci Ofranda si Jertfa facuta la fiecare Liturghie [synaxis]. Si ca acest lucru e adevarat, asculta-l pe Pavel care spune: "Hristos, Pastile noastre, pentru noi S-a jertfit" (1 Co 5, 7). Asa incat, ori de cate ori te apropii cu constiinta curata, savarsesti Pastile, nu atunci cand postesti, ci atunci cand te impartasesti de aceasta Jertfa. Prin urmare, catehumenul nu savarseste nicicand Pastile, chiar daca posteste in fiecare an, fiindca nu se cumineca din Ofranda; asa cum, daca se apropie cu constiinta curata, cel ce nu posteste savarseste Pastile si azi si maine, ori de cate ori se impartaseste de Cuminecatura; caci cea mai buna apropiere are loc nu intru paza soroacelor, ci intru constiinta curata. Noi insa facem din contra: gandul nu ni-l curatim, iar cand ne apropiem in ziua aceea, socotim ca savarsim Pastile, chiar daca facem zeci de mii de pacate. Dar nu asa stau lucrurile acestea, nu! Ci daca te apropii in Sambata aceasta [Sambata Mare] cu constiinta vicleana, ai cazut din Cuminecare si ai plecat fara sa fi savarsit Pastile; asa cum, daca te cumineci maine spalandu-ti mai inainte pacatele, ai savarsit in chip riguros Pastile. Ar trebui, asadar, ca aceasta rigoare si intensitate sa o avem riu in pazirea soroacelor, ci in curatia apropierii. Si asa cum preferati sa suportati toate mai degraba decat sa va schimbati obiceiul, asa s-ar cadea sa-l dispretuiti pe acesta si sa preferati sa suferiti si sa faceti toate, ca sa nu va apropiati cu pacate; caci e rusine nu a te schimba in mai bine, ci a ramane la sfadirea inoportuna; fiindca acest lucru i-a pierdut pe iudei, care, cautand intotdeauna obiceiul cel vechi, au fost tarati spre necredinta".
Si iarasi zice: "Stiii ca multi alearga la aceasta sfintita masa din pricina obiceiului sarbatorii. Desi s-ar cadea, cum v-am spus de multe ori, sa nu paziti doar sarbatorile pentru ca sa va cuminecati, ci sa va curatiti constiinta si atunci sa va atingeti de sfanta masa. Caci cel spurcat si necurat nu e drept sa se cuminece nici in sarbatori cu acel sfant si infricosator Trup; dar cel curat, si care si-a spalat prin pocainta greselile, e drept sa se cuminece cu dumnezeiestile Taine si sa se desfateze de darurile lui Dumnezeu si in sarbatori si intotdeauna. Dar fiindca acest lucru, nu stiu cum, e trecut cu vederea de unii, multi desi sunt plini de zeci de mii de rele, cand vad ca vine sarbatoarea, ca impinsi de insasi aceasta zi, se ating de Sfintele Taine pe care nu e legiuit nici macar sa le vada intr-o asemenea dispozitie.

[va urma]

[Florin-Ionut]

[continuare]

Iata, asadar, ca dumnezeiescul Hrisostom nu numai ca intareste in chip vadit intentia si opinia lui pentru cei ce iubesc sa asculte adevarul, dar rastoarna in chip profetic acest obicei al celor 40 de zile pazit cu duh de sfadire de multi.
Iar daca va voi cineva sa vorbeasca despre cele patruzeci de zile pe care spune ca le-au fixat dumnezeiestii Parinti, discutia va fi ampla; ci noi sa mentionam doar cateva lucruri spre certitudinea celor sovaitori. Crestinii din vremea aceea praznuiau Pastile impreuna cu iudeii pretextand ca asa au primit de la Ioan Teologul si Apostolul Filip si de la altii. Si desi multi dumnezeiesti Parinti de la diferite sinoa-de locale le-au scris de multe ori, tot nu si-au lasat obiceiul lor pana ce nu s-a tinut Sfantul Sinod I Ecumenic [325] care, pe langa altele, a legiuit si despre Pasti sa nu le mai praznuiasca cineva impreuna cu iudeii, ci dupa echinoctiul de primavara, in zi de duminica, pentru ca sa nu mai coincida cu pastele iudeilor.
Cu toate acestea, unii au staruit in raul lor obicei, si acestora li se adreseaza dumnezeiescul Hrisostom in omilia aceasta, mustrandu-i ca dispretuiesc atatia dumnezeiesti Parinti numai din cauza raului lor obicei. Din aceasta cauza lauda el atat de mult demnitatea dumnezeiestilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic si le atribuie regula celor 40 de zile si spune ca au fixat-o drept lege, vrand prin aceasta sa-i convinga si traga spre supunere. Caci cine nu stie ca postul Sfintelor Paresimi e legiuit de Sfintii Apostoli care spun in canonul 68: "Daca vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citet sau cantaret nu posteste Sfantul si Marele Post de 40 de zile sau mier-curile si vinerile de peste tot anul, sa fie depus/caterisit din treapta, iar daca e laic sa fie indepartat/afurisit". Sau, poate, zice el, Parintii de la Sinodul I au legiuit si au adaugat aceasta Saptamana Mare a Patimilor, cum spune in alta parte acelasi: "De aceea Parintii au intins stadionul postului, dandu-ne nou prilej de pocainta, ca mai intai curatindu-ne si spalandu-ne pe noi insine, asa sa ne apropiem [de impartasire].
Dar prilejul cel mai adevarat, pentru care dumnezeiescul Hrisostom spune ca Sinodul I a legiuit Paresimile, pare a fi urmatorul: deoarece crestinii de pe atunci erau nepasatori si nu posteau tot Sfantul si Marele Post de 40 de zile, ci unii posteau numai trei saptamani, altii sase, iar altii altfel, fiecare cum se obisnuia in locul sau, cum da marturie de acest lucru Socrate in Istoria bisericeasca (cartea V, capitolul 22), de aceea Parintii Sinodului I au innoit iarasi Canonul [68 al] Sfintilor Apostoli si au legiuit sa se posteasca neincalcate toate 40 de zile; iar dumnezeiescul Hristos, vorbind despre aceasta innoire spune ca au fixat-o acei Parinti.
Dar fiindca ei il pun inainte pe dumnezeiescul Hrisostom ca un aparator al celor 40 de zile, iar el destrama gandurile lor ca pe o panza de paianjen, noi sa tacem si sa venim la celelalte obiectii.

[cristiboss56]

http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/sf_nicodim_aghioritul-deasa_impartasire.htm Un articol de folos in sprijinul subiectului de fata ce sustine tema propusa de Florin !

[anna21]

Nimeni nu contesta ce spune Sf. Nicodim Aghioritul.

Dar:
1. Sf. Nicodim Aghioritul a scris enorm despre viata crestinilor.. (razboiul nevazut, paza simturilor etc).. facem si restul?
Sau selectam ce ne place.
(Adica suntem crestini dupa modul in care vede el crestinii? Ne lepadam de TOATE cele lumesti, stim ca suntem in razboi cu vrasmasul in fiecare clipa, ne pazim simturile? Ca poate vorbim espre lucruri diferite)

2. De cate ori citesc postarile tale am impresia ca pui caruta in fata boilor..
Evident ca trebuie sa ne impartasim (si nu cred ca cei de pe forum se impartasesc de 4 ori pe an, cum spui tu!), dar inceputul este pocainta!
Fii sigur ca daca omul se pocaieste si-si plange pacatele va incerca singur sa vina la Sf. Impartasanie, fara sa fie impins din spate;