Dumnezeu iarta, dar nepedepsit nimic nu lasa

[Fani71]

În prealabil postat de Noesisaa

:) N-am prea inteles.

Daca iertarea nu este in sens de "te-am iertat de fapta asta rea" , adica, pana la urma in sens juridic, in ce sens e? Este iertarea un lucru concret sau nu? Fiindca daca boala, vindecarea, iertarea sunt imagini, aproape ca nu prea mai vad sensul sa ne pese de lucrurile astea? Ce rost are sa te spovedesti in mod regulat, sa spunem o data pe luna, cand vindecarea nu de asta se leaga si e un proces, si nici nu stii exact cand o primesti?

Pai una nu o exclude pe alta. Iertarea este un lucru concret, da. Insa nu este de tip magic. Este un act, care presupune si o colaborare din partea noastra, si se prelungeste in lucrarea continua de vindecare a lui Dumnezeu, pe care El o face daca Il lasam.
Si iertarea propriu zisa tot o vindecare este.
Ca sa dezvolt mai mult imaginea, sa zicem ca ceea ce se intampla la spovedanie este ca o operatie care inlatura o tumoare, sau o cangrena, si ceea ce face Dumnezue in restul timpului este ca tratamentul de dupa operatie.
Nu rusii de rupa 1917 si din occident au vorbit despre spalarea de pacate ca despre o vindecare, ci reiese din pildele din Evanghelii. Daca le recitim, vom vedea apropierea care se face intre vindecarile de boala si iertarea de pacate. Asta nu pentru a zice, cum spun unii de pe forum, ca bolile sunt urarea directa a pacatului personal (sau pedeapsa), ci pentru a arata ca pacatul este ca o boala.

Sigur ca foloseste sa te spovedesti regulat, tot asa cum nu ajunge sa te tratezi, daca ai o tumoare maligna, ci trebuie si sa te operezi, ca sa elimini surasa raului sui sa-l impieidci sa se imprastie in corp.