O posibila contradictie intre notiunile de Rai si Iad

În prealabil postat de MihaiG

O întrebare, cred eu, legitimă, plecând de la câteva dogme ale religiei creştine şi de la o situaţie ipotetică, dar cu mare grad de probabilitate:

X ajunge în Rai, se mântuieşte. Aceasta presupune fericirea veşnică.

X a avut familie, prieteni, cunoştiinţe. Ca atare (şi cu atât mai mult cu cât s-a mântuit, deci a fost bun creştin), X i-a iubit pe toţi aceşti oameni - cu dragoste de fiu, de soţ, de părinte, sau de prieten.

O parte (chiar şi numai unul) din membrii familiei lui X nu se mântuieşte - deci ajunge în Iad, la pedeapsa veşnică.

Întrebarea: Cum poate X să fie veşnic fericit în Rai, dacă o persoană pe care a iubit-o (tată, frate, fiu, fiică) se chinuie pentru întreaga veşnicie în Iad ?

Nota bene, ipoteza mea se referă la situaţia de după Judecata de obşte, atunci când, conform învăţăturii ortodoxe, nu mai este posibilă nicio schimbare în situaţia de fapt - cine e damnat, rămâne damnat.

Rugăminte - vă rog să trataţi întrebarea mea cu seriozitate. Este o problemă care mă macină la modul real şi serios.

Nu inteleg legatura dintre ce ati postat si titlul threadului.

Fiecare persoana primeste ce merita si ce ii harazeste Dumnezeu, degeaba ar vrea cineva ca si rudele sale sa ajunga in rai, daca Dumnezeu nu doreste acest lucru? Sau ce a trebui, si persoana sa vrea sa ajunga in iad ca sa sufere impreuna cu persoana iubita?

[MihaiG]

În prealabil postat de TunsDiana

Nu inteleg legatura dintre ce ati postat si titlul threadului.

Am să explic: cum este posibil să fii etern fericit în condiţiile în care cel pe care îl iubeşti este etern nefericit (sau mai bine zis, arde în focul iadului) ?

În prealabil postat de TunsDiana

Sau ce a trebui, si persoana sa vrea sa ajunga in iad ca sa sufere impreuna cu persoana iubita?

Este o idee interesantă. În ultimă instanţă, nu este acesta sensul iubirii ? Ştiţi dumneavoastră, "împreună la bine şi la rău"....

Mai simplu: Vă iubiţi mama ? Nu teoretic, nu ipotetic, nu la modul general şi impersonal ci: dumneavoastră, doamna Diana, vă iubiţi mama ?

În funcţie de răspunsul la întrebarea anterioară, pe care îmi permit să-l anticipez ca fiind "DA !!!", vă întreb: Credeţi că aţi putea fi fericită în Rai dacă, Doamne fereşte, s-ar întâmpla ca mama dumneavoasatră să ajungă în Iad ?

În prealabil postat de MihaiG

Am să explic: cum este posibil să fii etern fericit în condiţiile în care cel pe care îl iubeşti este etern nefericit (sau mai bine zis, arde în focul iadului) ?



Este o idee interesantă. În ultimă instanţă, nu este acesta sensul iubirii ? Ştiţi dumneavoastră, "împreună la bine şi la rău"....

Mai simplu: Vă iubiţi mama ? Nu teoretic, nu ipotetic, nu la modul general şi impersonal ci: dumneavoastră, doamna Diana, vă iubiţi mama ?

În funcţie de răspunsul la întrebarea anterioară, pe care îmi permit să-l anticipez ca fiind "DA !!!", vă întreb: Credeţi că aţi putea fi fericită în Rai dacă, Doamne fereşte, s-ar întâmpla ca mama dumneavoasatră să ajungă în Iad ?

Da, o iubesc, nu cred ca as fi fericita daca s-ar intampla asta dar cred ca mai jos domnul Nepriceput v-a dat un raspuns foarte bun cu care si eu sunt de acord.

Totul este foarte logic si simplu de inteles, daca esti departe de Hristos Dumnezeu in aceasta viata este greu sa fii aproape de El dupa ce mori, e logic sa fie asa. Singur ti-o faci cu mana ta, daca ma pot exprima asa de urat. Celorlalti poate sa le para rau, dar dupa judecata nu se mai poate face nimic. Nu este corect, dar dupa cum spunea si domnul mantuirea nu este pentru toti, mai ales daca unii nu o doresc.