Mantuirea in afara Bisericii

[catalin2]

În prealabil postat de Decebal

Ţi-a spus şi Daniel foarte clar că nu există lăcaşuri în iad, în iadul de după judecată, în care să nu fie chinuri, munci, aşa cum ai afirmat dumneata potrivit propriei dumitale învăţături, nejustificate de nimic de altfel.

Ti-am raspuns pe cealalta pagina, cred ca nu ai vazut mesajul. Bineinteles ca exista mai multe locasuri, la fel ca in Rai. In sensul ca si chinurile iadului sunt mai intense sau mai putin, in functie de ce a facut acel om. De exemplu Sfanta Tecla s-a rugat pentru un copil pagan si a fost scos din Iad, din moment ce nu avea pacate nu putem spune ca era supusa la chinuri. Vezi in mesaj ca aceasta e invatatura ortodoxa.

În prealabil postat de Decebal

Pelagianismul era o învăţătură în contextul Bisericii. Ceea ce eu am afirmat este sau poate fi valabil pentru cei din afara Bisericii, şi care din motive obiective nu au putut să beneficieze de Biserică, însă au fost în acelaşi timp exemplari, cu mult mai exemplari decât noi "creştinii", noi "ortodocşii", în faptele şi conştiinţa lor. Ăsta nu este pelagianism. Poate fi considerat cazul pe care "catolicii" îl denumesc ignoranţă invincibilă, adică în cazurile în care în mod obiectiv cineva nu a putut să cunoască adevărul şi să primească harul în Biserică; nu este vorba despre cei care resping Biserica, care resping harul lui Hristos, dar se încred în faptele lor, eu nu despre aceste cazuri am vorbit, de aceea ceea ce am spus nu are în fapt nicio legătură cu pelagianismul.

Sfantul Iov si ceilati drepti din Vechiul Testament care nu au cunoscut legea data lui Moise au cunoscut adevarul fara sa il citeasca de uneva. Fiecare om care afla adevarul este luminat de harul acela exterior, chemator. Poate sa fie si intr-o tara ortodoxa si sa aiba biserica la doi pasi, ca tot asa vede adevarul, daca nu era credincios. De aceea se si numeste har chemator, cheama la credinta. La fel, poti discuta cu un ateu ani in sir si nu devine credincios doar pe baza informatiilor, sau cu un adventist, doar cand se si lumineaza sa vada adevarul.
Dreptii din Vechiul Testament nu se puteau mantui pentru ca nu aveau botezul si deci stergerea pacatului stramosesc. Asta a adus in primul rand Mantuitorul, Sfintele Taine, nu o noua credinta.
Invatatura aceasta despre pelagianism este inclusa si in catehism (site-ul Patriarhiei): http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism10.html
"242. Daca harul e o lucrare necreata a lui Dumnezeu in sufletul nostru si daca prin el insusi Duhul Sfant lucreaza in noi mantuirea, oare s-ar putea mantui omul si fara de har?
Nu, omul nu se poate mantui fara de har (Efes. 2, 8; Ioan 15, 5). Harul ii este de trebuinta omului chiar de la inceput (Ioan 3,5). Harul pune inceputul mantuirii in om, si nu omul prin staruintele sale. Aceasta inseamna ca harul ii vine in dar (Rom. 3, 24), nu pentru oarecare fapte ale sale. inainte de a veni harul, omul nu poate face fapte prin care sa se mantuiasca, sau macar sa induplece pe Dumnezeu sa-i dea harul prin care sa se mantuiasca. Omul poate face anumite fapte bune, dar nu le face asa de statornic si dintr-un cuget asa de curat, incat sa se sfinteasca prin ele si sa se mantuiasca. Omul are libertatea de a face binele si cata vreme e in robia pacatului stramosesc, dar aceasta e o libertate slabita. Ea e marita tocmai de harul care vine la inceput fara nici un merit al omului.
Dar harul nu e de trebuinta numai la inceputul mantuirii omului, ci si dupa aceea, tot timpul. "
Aceasta e ce spun si Sfintii Ignatie si Serafim si toti sfintii, doar ca aici e mai usor de gasit citatul.