Ce este sufletul!

[delia31]

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Eu nu m-am referit la TM, ci chiar la originalul scris de Moise (cu un mileniu înaintea LXX!), respectiv, așa cum este reflectat în Manuscrisele de la Marea Moartă. Și care apropo, prezintă o asemănare puternică cu Septuaginta.

Stai, un pic, Centesimus! Slow down! Ca textul ebraic pe care l-ai pus nu e originalul scris de Moise, ci textul alcatuit de masoreti la 10 secole dupa Hristos.

In timp ce la Septuaginta scrisa in greaca, au trudit separat 72 de invatati, fiecare de unul singur, asistat doar de Duhul Sfant.
La sfarsit, cand au comparat versiunile, ce sa vezi! Surprise! Toate erau identice! Toate cele 72. Fiecarea a scris acolo la Geneza 2, 7 un cuvintel mic, mic, mic, de neignorat, particula eis: kai egeneto o anthrōpos eis psuchēn zōsan”.
Apare in fiecare din cele 72 de variante. Ce autoritate mai mare vrei?

Daca adventistii n-ar ignora asta sau n-ar specula eronat ambiguitatea acestei prepozitii „ εἰς (eis)”, folosind-o ca articol nehotarat „un” ca sa le iasa lor erezia adeventista, n-ar face nimeni nici un caz din asta.

Dupa parerea ta, acest mic cuvintel enervant si ambiguu din Septuaginta Gen 2,7 εἰς (eis), poate fi trecut sub tacere, de vreme ce fiecare din cei 72 de invatati care a lucrat la ea, l-a precizat expres?

Da’ hai sa nu scriem doar sa umplem forumul. Ai uitat ca am mai discutat mai demult despre chichita asta gramaticala?
Hai sa ne amintim ce inseamna. Da un refresh.

εἰς (eis) - ca parte de vorbire e prepozitie, si inseamna "intru" sau "inspre", nu e articolul nehotarat "un", asa cum inteleg adventistii.

Conform Lexiconului biblic http://concordances.org/greek/1519.htm

εἰς (eis) - (a preposition) – properly, into (unto) – literally, "motion into which" implying penetration ("unto," "union") to a particular purpose or result.
eis: to or into
Original Word: εἰς
Part of Speech: Preposition
Transliteration: eis
Short Definition: into, in, among, till, for
Definition: into, in, unto, to, upon, towards, for, among.

Si acum, reia te rog, tot versetul din Geneza 2, 7 inclusiv acest minuscul detaliu si vezi cum iese.

s-a facut omul intru suflet viu (in)
s-a facut omul inspre suflet viu (into/unto)
s-a facut omul printre suflet viu (among)
s-a facut omul pana la suflet viu (till)
s-a facut omul pentru suflet viu (for)
s-a facut omul spre suflet viu (towards)

Repet , eis este prepozitie, NU articol nehotarat –un.

De cate ori nu am mai discutat despre asta si despre cum traduce Mitropolitul Bartolomeu? S-a facut omul intru suflet viu. In sensul ca datorita acestei prepozitii de neignorat, nu se poate nega ca suflarea de viata a si invaluit trupul pe din afara, dar a si fost absorbita in interior.

Invaluind trupul pe dinafara, aceasta suflare diafana, nu poate fi limitata, circumscrisa, ci e in permaneta dinspre Dumnezeu si invers, spre si inspre El si pentru El si catre El. Toate sensurile prepozitiei eis sunt aici.

Atunci, cand trupul nu mai poarta in el aceasta suflare, ea se misca spre Cel de la care a pornit.

Biblia Anania - „Sufletul omului (altceva decât „viaţa“) s'a născut din suflarea lui Dumnezeu şi l-a învăluit (l-a îmbrăcat) pe om odată cu aceasta, dar şi cu tendinţa de a fi „absorbit“: particula eis înseamnă şi „întru“ (înlăuntru) şi „spre“ (direcţie, scop).
Aşadar, omul nu e o simplă fiinţă vie, asemenea tuturor celorlalte, ci trup cu suflet viu, aparţinând celor două lumi, materială şi spirituală. Având un caracter antinomic, in acelaşi timp exterior şi interior trupului”.

Deci, daca nu-ti convine ideea „invaluirii pe dinafara si a absorbirii inlauntru”, gaseste tu alta, care sa tina cont de aceasta prepozitie eis.

Spor la treaba, Centesimus! Sa nu vii sa zici ca poate fi ignorata, ca doar stii de cate ori ne-ai zis teoria aia cu iota si cirta si virgula de la Luca 23, 43.

[centesimusvicesimusoctavus]

În prealabil postat de delia31

Da’ hai sa nu scriem doar sa umplem forumul.

Hai! Încerci? Mulțumesc!

În prealabil postat de delia31

εἰς (eis) - ca parte de vorbire e prepozitie, si inseamna "intru" sau "inspre", nu e articolul nehotarat "un"

Te-am contrazis cumva la partea asta? M-ai terminat cu articolul nehotărât! Dar hotărește-te odată stimată doamnă! Adam a devenit întru/înspre (ce aiurea sună pe românește!) suflet viu/ființă vie ca rezultat al unirii trupului inert din țărână cu suflarea de viață, ori ce? Aplicând confuzia suflet-suflare de viață la textul din Geneza, iasă o babilonie de toată frumusețea! Trupul conține ba suflet, ba suflare de viață, iar ființa umană este ce? Deci hotărește: crezi Scriptura (fie chiar strict Septuaginta pe românește), ori basmele cu spirite, fantome și morți nemuriți

În prealabil postat de delia31

Spor la treaba, Centesimus! Sa nu vii sa zici ca poate fi ignorata, ca doar stii de cate ori ne-ai zis teoria aia cu iota si cirta si virgula de la Luca 23, 43.

Din nefericire pentru tine, aici nu mai e treabă de o virgulă, ci de 19 texte mari și late (dacă nu-ți ajung, mai aduc) , așa că pe tine te așteaptă o muncă titanică, ca să nu zic imposibilă. Spor la treabă!

[delia31]

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Adam a devenit întru/înspre (ce aiurea sună pe românește!) suflet viu/ființă vie ca rezultat al unirii trupului inert din țărână cu suflarea de viață, ori ce? Aplicând confuzia suflet-suflare de viață la textul din Geneza, iasă o babilonie de toată frumusețea!

Ce babilonie, Centesimus? Ti-am zis toate sensurile prepozitiei "eis" ca sa optezi pentru oricare, daca versiunea Anania nu-ti place. (Acestea sunt: intru /inspre / dinspre/ pana la / spre / pentru ).

Versiunea Anania o stii: „s-a facut omul intru suflet viu”, întru suflet care traieste Viata harica

Nu suna deloc aiurea in romaneste, decat pentru cei ce n-au urechi de auzit. Da’ pana te obisnuiesti, poti sa lasi in greaca ca in Septuaginta: “eis psychin zoosan”.

Si termenul "zoosan" are semnificatii mai adanci decat simplul adjectiv "viu". "Zoosan" e verb, nu adjectiv. Verbul "a fi Viu", a trai, a vietui.
Intelesul ar fi ca, prin suflarea de la Dumnezeu, omul a intrat astfel in /intru harul Celui Viu, ca intr-un halou, ca sa zic asa. Si prin asta viaza si el.

Cand Dumnezeu a suflat asupra trupului creat din tarana, suflarea Lui de Viata, aceasta, fiind transcendenta, necorporala, necircumscrisa vreunei ingradiri spatio-temporale, a invaluit, a invesmantat trupul atat pe dinauntru, cat si pe dinafara .

Suflarea de viata a fost absorbita si inlauntrul trupului material de unde iradiaza, dar in acelasi timp, il si invaluie in exterior.

Astfel ca materia si nemateria care il alcatuiesc pe om se impletesc intr-o simbioza tainica. Materia e patrunsa osmotic de o nematerie transcendenta din alta lume.
Tarana trupului e impregnata in fiecare atom cu suflarea Datatorului de Viata, suflare care nefiind masurabila, ori limitata de dimensiuni, spatiu sau timp, tinde mereu inspre sursa ei, facandu-l capabil pe posesorul ei sa vietuiasca intru cele de sus.

Ziceam ca prepozitia "eis" inseamna si dinspre si spre si inspre si pentru.

Sufland Dumnezeu asupra trupului , „s-a facut omul intru suflet care viaza” , adica omul a fost astfel cuprins si invaluit prin suflare ca-ntr-o imbratisare .

Isi face astfel intrarea intru Viata harica din care sa se hraneasca pentru a fi vesnic viu.
Cum sufletul e nascut din suflarea de la Dumnezeu, el nu e material, ci diafan si transcendent, nu e ceva limitat care tine de aici pana aici. Nu poate fi tinut prizonier in ceva material. E pur si simplu transcendent, depaseste spatiul, timpul, nu inceteaza sa existe. Nici cand se desparte de trupul pe care l-a insufletit. Ci se intoarce la Cel care l-a dat (Eclesiast 12, 7).

Invaluind trupul pe dinafara, suflarea lui Dumnezeu se lasa cuprinsa si inlauntrul lui, si astfel, sufletul e permanent in legatura cu Cel dinspre care a venit, la fel cum apa din josul raului e constant in legatura cu apa din susul raului, cu izvorul lui, fiind deopotriva intru el si dinspre el si inspre el.


Asadar, astea ar fi sensurile minusculei prepozitii "eis", de neignorat, din Septuaginta.

Repet, de nu-ti convine, propune tu alta interpretare, dar sa fie inclus musai si acest "eis" din Geneza 2, 7.

Dupa care, trecem mai departe.
Hai, ca nu-i munca titanica!

[centesimusvicesimusoctavus]

În prealabil postat de delia31

Sufland Dumnezeu asupra trupului , „s-a facut omul intru suflet care viaza”

Iar retrăgând Dumnezeu această suflare, sufletul ”murează” - ca să zic așa...

30. Dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
31. Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului (Psalm 103 - Biblia Ortodoxă)

Deci: [εἰς τὸν χοῦν αὐτῶν ἐπιστρέψουσιν] întru/spre/înspre/ țărână se întoarce orice suflet căruia îi ia Dumnezeu suflarea. Iar înțeleptul zice:

”Şi i-am văzut atunci pe cei nelegiuiţi cum erau căraţi la groapă” (Eclesiasttul 8,10 - Biblia Anania)

Adică [εἰς τάφους εἰσαχθέντας] întru/cătră/înspre groapă conduși fiind.

[delia31]

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Iar retrăgând Dumnezeu această suflare, sufletul ”murează” - ca să zic așa...

Daca tii neaparat la zeflemea, poti s-o iei si asa. In sensul ca mucegaieste si se umple de miros pestilential. E ceea ce se numeste thanatos, starea de mucegai si putregai spiritual de care sufera orice duh despartit de Dumnezeu. Diavolii sunt morti, mucezi si putrezi, fiind despartiti de Cel ce da viata. Dar asta nu-i face inactivi. "Murirea ca murare" i-a conservat in starea de dezintegrare perpetua.

La fel se intampla si in cazul duhului omului cand materia din el se desparte de nemateria din el. Omul e si duh (la fel ca ingerii cazuti si necazuti) si materie (la fel ca vietuitoarele biologice).

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

30. Dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
31. Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului (Psalm 103 - Biblia Ortodoxă)
Deci: [εἰς τὸν χοῦν αὐτῶν ἐπιστρέψουσιν] întru/spre/înspre/ țărână se întoarce orice suflet căruia îi ia Dumnezeu suflarea

Hello, Centesimus, poti te rog sa revezi toate sensurile prepozitiei „eis” din Lexicon? E pe acolo si „in” si „la”.

În prealabil postat de delia31

Conform Lexiconului biblic http://concordances.org/greek/1519.htm
εἰς (eis) - (a preposition) – properly, into (unto) – literally, "motion into which" implying penetration ("unto," "union") to a particular purpose or result.
eis: to or into
Original Word: εἰς
Part of Speech: Preposition
Transliteration: eis
Short Definition: into, in, among, till, for
Definition: into, in, unto, to, upon, towards, for, among.

In exemplele tale, se potrivesc intr-adevar acestea.

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

”Şi i-am văzut atunci pe cei nelegiuiţi cum erau căraţi la groapă”
Adică [εἰς τάφους εἰσαχθέντας] întru/cătră/înspre groapă conduși fiind.

aici sensul lui eis =eng.to = la
Ca in propozitia "Centesimus goes to Church" sau.. "to cemetery". La alegere.


Focuseaza-te pe „eis”-ul din Gen. 2,7.

Prepozitia “intru”si stihiile grecescului “eis” din Geneza 2, 7

Stii ca era un tip mai vechi de manulale de limbi straine, in care la prepozitii, se foloseau niste ilustratii tipice.
Astfel, pt. prepozitia “pe”, e ilustrata o carte pe masa; pt “sub”, o pisica sub scaun. Pt. “langa”, un copac langa o banca. Pt. “la”, un copil care merge la scoala. In aceeasi idee, pt. toate prepozitiile, “de la”, “catre”, “spre”, “cu”, “ fara”, “in”, “ prin” etc.

Intrebare. Cum s-ar putea ilustra prepozitia unicat "intru” (gr. “Eis” ), inexistenta in marile limbi moderne?

Privilegiul limbii romane de a o avea ne creeaza obligatia de a o si gandi. Cum sa-l reprezinti pe “intru”? Cum sa-l gandesti?

Pe langa situatiile spatiale pe care le denumesc prepozitiile, situatia lui “intru” are ceva inedit. Greu de gasit o ilustratie, fiindca “intru” e o sinteza a tuturor prepozitiilor aproape.

Daca nu ilustratii, cel putin exemplificari.
Ex. Istoricul Herodot vorbind de populatii disparute, zice de o populatie din Africa, care a disparut in urmatorul context: Vantul de miazazi le-a secat apa. Oamenii au pornit razboi impotriva vantului si cand au ajuns in mijlocul nisipurilor, vantul, sufland si mai tare i-a ingropat in nisip.

Oamenii astia, porniti contra vantului, se miscau simultan si inspre el dar si contra lui. Mergeau, chipurile, la el, fiind deja cuprinsi in el. Erau adica “intru”, “eis”.

Situatia lor ilustrareaza perfect ce inseamna prepozitia “intru”.
Inseamna si “a fi in”, dar si “a merge catre”, dar si paradoxal, “a putea merge impotriva”.

In Geneza 2, 7, “eis” inseamna si pornire “de la” (Dumnezeu), si ajungere “la” (om), si poposire “inlauntru”, si invaluire “pe dinafara”, si orientare “spre”, si intoarcere “catre”, si conlucrare “cu”, si libertatea alegerii lui “fara” si “impotriva”. Si revenire inapoi "la".
Toate prepozitiile par sa-si fi dat intalnire in acest “intru” din Geneza 2,7.

Cred ca e mai mult decat suficient. Alege din toata aceasta hermeneutica, ce interpretare consideri ca ar fi adecvata pt. “eis”-ul Gen 2,7. Daca versiunea Anania nu-ti place.

Spor la treaba intru descoperirea adevarului si nu impotriva lui, ci intoarcerea spre el!

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de delia31

In Geneza 2, 7, “eis” inseamna si pornire “de la” (Dumnezeu), si ajungere “la” (om), si poposire “inlauntru”, si invaluire “pe dinafara”, si orientare “spre”, si intoarcere “catre”, si conlucrare “cu”, si libertatea alegerii lui “fara” si “impotriva”. Si revenire inapoi "la".
Toate prepozitiile par sa-si fi dat intalnire in acest “intru” din Geneza 2,7.

Ce bogăţie, ce plinătate în doar o micuţă particulă! Parcă-i soră cu bomba atomică, nu alta!.....:)

P.S. Uimitor cum întreaga viaţă de credinţă e sugerată printr-o mică alăturare de două vocale şi o consoană...:) Cine dăruieşte aşa putere unor biete litere, surioară? Cine, slobozire şi adunare, suire şi adâncire... Cine, aşa horire?
În ciuda vremii ăsteia câinoase, de afară...:)

[delia31]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Ce bogăţie, ce plinătate în doar o micuţă particulă! Parcă-i soră cu bomba atomică, nu alta!.....:)

:)) bomba atomica! nu m-am gandit la asta! Da, ai dreptate, arunca in aer erezia anihilationista!
Prepozitia asta plus misterioasa metafora "vesmintele de piele" plus inca cateva piese de puzzle. Ca sa ne referim doar la Sola Scriptura.

Ca altceva nu vor sa vada adeptii ei. Si si asta, numai cu ochelarii fumurii imprumutati de la Helen White. Si pe gaura cheii. Si cu simt exegetic de manelist.

Tocmai am pus o poza cu Gheron Iosif Vatopedinul, zambind dupa ce a murit. Pe asta n-o comenteaza. Asta, da, bomba atomica! Pt. cine nu se teme de zguduieli metanoetice!

În prealabil postat de Ioan_Cezar

P.S. Uimitor cum întreaga viaţă de credinţă e sugerată printr-o mică alăturare de două vocale şi o consoană...:) Cine dăruieşte aşa putere unor biete litere, surioară? Cine, slobozire şi adunare, suire şi adâncire... Cine, aşa horire?
În ciuda vremii ăsteia câinoase, de afară...:)

cuvant rostit de Cuvantul! Un univers in miniatura! Un ocean intr-o picatura!