Am voie?

În prealabil postat de crinrin

... dvs. nu ati inteles nimic din tot ce am spus pana acum.

Păi, dacă aşa vedeţi situaţia, de ce v-aţi mai obosit să comentaţi?
Totuşi, eu am înţeles că vreţi să fentaţi învăţătura sfântă în baza unor criterii relativiste care numai de la Învăţătorul nostru Dumnezeu nu vin.
Gândiţi-vă, vă rog, că atunci când tragem la Evangelie priorităţile în viaţa de familie sunt altele decât acelea pe care le-aţi ridicat în văzduh!
Aici speram să vă opriţi, iar nu la impresia că nu am înţeles nimic...
Pe de altă parte, câtă vreme am drept cadru Evanghelia şi învăţătura Bisericii, se poate întâmpla cu adevărat să nu înţeleg nimic din învăţăturile lumeşti pe care le propuneţi ca reper. Dar nu mă ruşinez cu asta ci mă laud în Hristos! De-mi este mie îngăduită aşa trăire...
Unde aţi găsit în Biserică şi în Scriptură repere pentru afirmaţiile dvs. lumeşti? Unde e scris de vreun om al lui Dumnnezeu, de pildă, că bărbatului tre să-i cadă cerul în cap când îşi vede femeia?
Doamnă, sentimentul de iubire, spre deosebire de emoţia primară (violentă, acaparatoare, captivatoare a conştiinţei) este blând / statornic / profund / discret. Şi mai ales bine "împănat" cu ingredientele unei gândiri altoite de Predanie.
Iubirea jertfelnică dintre soţi este, iertaţi-mă că vă spun eu asta, un ocean iar nu un pârâiaş zglobiu care se fâsâie cel mult în băltoaca unor întâmplări ordinare.

Îmi pare rău că aţi insistat pe o direcţie atât de diferită de ceea ce ne învaţă Duhul Bisericii. Dar nu-i nimic, poate discutăm altă dată mai lejer, mai puţin tensionat....:)
Toate cele bune şi post binecuvântat!