Împotriva EREZIILOR NEO-PROTESTANTE - Cuvântul al II-lea - ICOANELE

[iuliu46]

Si eu si Catalin si altii ti-am explicat de sute de ori ca nu intra nici in om persoana. Si ca nu intelegi romaneste, citesti ce scrie Parintele Cleopa si intelegi ce vrei tu. El spune ca energiile izvorasc din Dumnezeu si exista in afara lui Dumnezeu, tu spui ca nu exista. El spune ca energiile sunt trimise si ca nu vine Dumnezeu, tu zici ca nu, vine direct Dumnezeu impreuna cu energiile.

Du-te si culca-te si obisnuieste-te cu gandul ca nu poti pricepe toate lucrurile. Nu-i neaparat sa fii Verginica pentru a te mantui, e bine sa fii mai modest. :)

[Igor_Paslusnik]

Citat:
În prealabil postat de iuliu46
Si eu si Catalin si altii ti-am explicat de sute de ori ca nu intra nici in om persoana. Si ca nu intelegi romaneste, citesti ce scrie Parintele Cleopa si intelegi ce vrei tu. El spune ca energiile izvorasc din Dumnezeu si exista in afara lui Dumnezeu, tu spui ca nu exista. El spune ca energiile sunt trimise si ca nu vine Dumnezeu, tu zici ca nu, vine direct Dumnezeu impreuna cu energiile.

Du-te si culca-te si obisnuieste-te cu gandul ca nu poti pricepe toate lucrurile. Nu-i neaparat sa fii Verginica pentru a te mantui, e bine sa fii mai modest. :)

Lucrul ăsta îl pricep fiindcă îl trăiesc, dar nu ştiu să-l explic foarte bine, decât direct :


Părintele Cleopa, nu spune că Duhul Sfânt intră în oameni. Spune că nu se contopeşte, cu oamenii, asta spun şi eu, amândoi spunem că Fiinţa Domnului nu poate să se contopească cu fiinţa omului, Creatorul cu creatura, tocmai de aceea avem harul necreat din Creator, adus în creatură de Creator, de Duhul Sfânt.

Şi nu glumiţi cu "verginica" şi alte prostii, că a vorbi despre harul Duhului Sfânt şi lucrarea omului cu Duhul Sfânt şi a Duhului Sfânt cu omul, sunt lucruri foarte mari cu care nu trebuie să glumim. Asta vor dracii, să facem glume din aceste mari şi mântuitoare lucruri.
Asta se luptă şi demonii să imite, căzuţi fiind, ştiu ce-au pierdut şi pot imita.

Recitim versetul:
"Drept aceea, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă." - Faptele Apostolilor 6, 3.

Aşa trebuia să fie un om simplu, mirean, credincios de rând, înainte să primească hirotonirea întru diacon, să fie plin de Duhul Sfânt şi de toată înţelepciunea.

Deci Duhul Sfânt vine în om şi fără să fie hirotonit diacon şi preot. Ci chiar trebuie să-l aibe înainte de hirotonie.

Cum şi de ce?
Prin harul Sfintelor Taine: botez, mirungere, maslu, spovedanie, împărtăşanie.
Harul care se pierde şi se recâştigă mereu prin dragoste, smerenie, ascultare, rugăciune, discernământ, trezvie, dreaptă socoteală, toată virtutea.

Şi eu am har, când înmulţesc harul Sfintelor Taine prin dragoste de Biserică şi Sfinţi, smerenie şi ascultare de Biserică şi Sfinţi şi voi trebuie să aveţi şi să faceţi la fel !
Scopul e vindecarea noastră, a cât mai mulţi !

Şi dacă Duhul Sfânt intră în oameni, nu intră şi în animale şi obiecte? E incapabil, e neputincios? Întrebare retorică. Teologie apofatică, negarea imperfecţiunii. Sigur că intră şi în animale şi obiecte, cu acelaşi scop mântuitor, vindecarea omului (proorocului) a toţi creştinii, pentru curăţirea lor, luminare şi îndumnezeire.

Domane miluieşte...

[CristianR]

În prealabil postat de iuliu46

Deci Parintele Cleopa spune ca energiile izvorasc din Dumnezeu, Marele Teolog Igor spune ca nu pot exista in afara lui Dumnezeu. Parintele Cleopa spune ca nu Dumnezeu se trimite la om ci harul, citand alt parinte obscur din istoria Bisericii. Marele Teolog Igor spune ca Dumnezeu intra in om impreuna cu harul.
Dar cumva amandoi spun acelasi lucru.

Eu am înțeles așa: Harul (energiile necreate) izvorăsc din Dumnezeu după cum lumina izvorăște din Soare. Dar lumina nu se poate despărți de Soare, că dacă stingi sursa, rămâi fără lumină.

Părintele D. Stăniloae făcea o altă analogie, mai potrivită decât cea cu Soarele, pentru că folosea persoane.

Ce am înțeles: O persoană care te iubește te învăluie cu iubirea ei, pe care o simți atunci când este în preajma ta ca pe o energie binefăcătoare; o simți și într-un cuvânt pe care ți-l adresează, într-o mângâiere. Toate astea sunt în legătură directă cu persoana care te iubește și nu pot fi despărțite de ea. Dacă ea pleacă, dispare și această manifestare simțită a iubirii ei pentru tine.

Prin urmare, așa e și cu harul: o manifestare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi, prin care ne împărtășește ceva din persoana Sa. Ne face părtași într-o anumită măsură vieții Sale dumnezeiești, sfinte, veșnice. Ne sfințește, ne îndumnezeiește și pe noi.

Iubirea Lui nu se poate manifesta despărțită de Persoana Sa; nu o poți separa și trimite în lumea creată.

Catolicii, însă, au mers pe ideea unei energii despărțite de Dumnezeire, și atunci aceasta nu putea face parte decât din cele create, pentru că necreat nu este decât Dumnezeu – pe care o numesc grație.

[iuliu46]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Lucrul ăsta îl pricep fiindcă îl trăiesc, dar nu ştiu să-l explic foarte bine, decât direct :

Şi tu şi Cătălin şi alţii nu aveţi dreptate, fiindcă nu a-ţi avut har.
Poate sună a mândrie, dar e ispită să crezi asta, nu e mândrie. O spun foarte direct, ca să vă vindec. Nu vă încpăţinaţi să spuneţi că nu aveţi nevoie de vinedecare, că abea asta e mândrie.
Când spui şi tu şi Cătălin şi alţii că Duhul Sfânt nu intră în oameni, sunteţi în înşelare demonică.

Nu suna a mandrie, suna a pucism. Chiar mai rau pentru ca fratele de suferinta e mai atent si nu ar scrie a-ţi in loc de aţi.
Daca si dupa ce Parintele Cleopa iti spune ca nu Dumnezeu se trimite ( adica nu Dumnezeu intra in oameni ) ci harul ( adica harul intra in oameni ), tu tot mai crezi ca persoana divina intra in oameni si ca aia care nu cred asta sunt in inselare demonica... atunci bine, pa ! :)

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de iuliu46

Nu suna a mandrie, suna a pucism. Chiar mai rau pentru ca fratele de suferinta e mai atent si nu ar scrie a-ţi in loc de aţi.
Daca si dupa ce Parintele Cleopa iti spune ca nu Dumnezeu se trimite ( adica nu Dumnezeu intra in oameni ) ci harul ( adica harul intra in oameni ), tu tot mai crezi ca persoana divina intra in oameni si ca aia care nu cred asta sunt in inselare demonica... atunci bine, pa ! :)

Spune româneşte: nu am înţeles cum adică "se trimite". Dar din ruşine ca să nu arăţi că nu ştii, mă acuzi pe mine, mă ponegreşti, cum că aş minţi. Nu mint şi nu am nimic din nicio erezie, dar tu nu ai har. Atât pot să spun. Dacă ai fi avut, prin dragoste, smerenie, ascultare, ai fi înţeles.

Deci răspunsul:

Dumnezeu se trimite, adică Dumnezeu Tatăl trimite pe Dumnezeu Duhul Sfânt în om. Asta înseamnă se trimite.
Şi Părintele Cleopa şi eu, spunem acelaşi lucru.

Când nu înţelegi un lucru, smereşte-te şi recunoaşte că nu înţelegi, nu te mândri şi împroşca cu nimicuri.
Ba din contră, îţi spun că din lipsă de har, te ispitesc cu necredinţa aceaşi demoni din diferite erezii, ca să te ţină departe de vindecare şi curăţire.

RECITEŞTE VERSETUL !

Drept aceea, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă. - F. A. 6, 3

Doamne miluişte... Doamne miluieşte !

[Penticostalul Traditional]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Şi dacă Duhul Sfânt intră în oameni, nu intră şi în animale şi obiecte? E incapabil, e neputincios?

Nu e. Face toate alea, care mai de care mai dihai, dupa cum se pare. Ok.

Duhul Sfant intra intr-un magar, dupa cate am inteles.
Daca tot ai deschis topicul asta si l-ai transformat intr-un concurs de erezii si nerozii, am si eu o intrebare catre mataluta:

- Daca tu ai fi prezent cand Duhul Sfant intra intr-un magar, te-ai inchina magarului si il vei saruta?

Pentru ca invăţătura despre icoane, formulată de Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787, asa mărturiseşte:

"€ždupă cum chipul cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, asemenea să se aşeze şi cinstitele şi sfintele icoane, făcute în culori sau mozaic, sau din alt material potrivit, în Sfintele Biserici ale lui Dumnezeu, pe sfintele vase şi veşminte, pe pereţi şi pe scânduri, în case şi pe drumuri, şi adică icoana Domnului şi Dumnezeului, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, şi cea a Sfintei Preacuratei noastre Stăpâne, de Dumnezeu Născătoare, ale cinstiţilor Îngeri şi ale tuturor sfinţilor şi cuvioşilor bărbaţi. Căci dacă vor fi văzuţi mai des zugrăviţi pe icoane, cu atât mai vii vor fi în faţa respectivilor, care îi privesc, reînviindu-se memoria şi dorul de prototipul lor, le vor săruta şi le vor da închinarea cinstită, dar nu adorarea deplină, care după credinţa noastră se cuvine numai firii dumnezeieşti"

[iuliu46]

În prealabil postat de CristianR

Eu am înțeles așa: Harul (energiile necreate) izvorăsc din Dumnezeu după cum lumina izvorăște din Soare. Dar lumina nu se poate despărți de Soare, că dacă stingi sursa, rămâi fără lumină.

Părintele D. Stăniloae făcea o altă analogie, mai potrivită decât cea cu Soarele, pentru că folosea persoane.

Ce am înțeles: O persoană care te iubește te învăluie cu iubirea ei, pe care o simți atunci când este în preajma ta ca pe o energie binefăcătoare; o simți și într-un cuvânt pe care ți-l adresează, într-o mângâiere. Toate astea sunt în legătură directă cu persoana care te iubește și nu pot fi despărțite de ea. Dacă ea pleacă, dispare și această manifestare simțită a iubirii ei pentru tine.

Prin urmare, așa e și cu harul: o manifestare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi, prin care ne împărtășește ceva din persoana Sa. Ne face părtași într-o anumită măsură vieții Sale dumnezeiești, sfinte, veșnice. Ne sfințește, ne îndumnezeiește și pe noi.

Iubirea Lui nu se poate manifesta despărțită de Persoana Sa; nu o poți separa și trimite în lumea creată.

Catolicii, însă, au mers pe ideea unei energii despărțite de Dumnezeire, și atunci aceasta nu putea face parte decât din cele create, pentru că necreat nu este decât Dumnezeu – pe care o numesc grație.

Pai fiinta e despartita de creatie. De ce nu se poate manifesta iubirea Sa in creatie ? Tu nu intelegi ca acolo unde se spune ca nu poti separa iubirea, caldura si asa mai departe, inseamna ca Dumnezeu nu ramane niciodata fara iubire sau caldura, acestea izvorasc mereu din Dumnezeu fiind calitati sau puteri necreate ale Sale. Dar nu inseamna ca ele se manifesta in creatie cu tot cu persoana divina.:)

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Spune româneşte: nu am înţeles cum adică "se trimite". Dar din ruşine ca să nu arăţi că nu ştii, mă acuzi pe mine, mă ponegreşti, cum că aş minţi. Nu mint şi nu am nimic din nicio erezie, dar tu nu ai har. Atât pot să spun. Dacă ai fi avut, prin dragoste, smerenie, ascultare, ai fi înţeles.

Deci răspunsul:

Dumnezeu se trimite, adică Dumnezeu Tatăl trimite pe Duhul Sfânt în om, asta înseamnă se trimite.

Când nu înţelegi un lucru, smereşte-te şi recunoaşte că nu înţelegi, nu te mândri şi împroşca cu nimicuri.

Parintele Cleopa spune ca "NU Dumnezeu se trimite", adica nu vine El ci trimite harul, Teologul Igor citeste ca Dumnezeu se trimite.

[iuliu46]

Uite de aici de pe site :

"Urmand traditia rasariteana Sfantul Grigorie Palama zice : "Intr-adevar, ceea ce nu poate fi vazut de nimeni, fie acela Moise sau Pavel, cel ce s-a inaltat pana la al treilea cer, sau chiar mai presus de Pavel si invrednicit de starea si demnitatea ingereasca sau arhangheleasca - ce poate fi altceva decat fiinta lui Dumnezeu, care nu iese din sine, nu se manifesta si nu se poate vedea nicidecum de nimeni ?". Nici ingerii, deci, nu vad fiinta lui Dumnezeu. Daca in ceea ce constituie natura Lui, Dumnezeu este absolut inaccesibil, atunci cum vom fi dupa cuvantul Sfantului Petru : "Partasi la dumnezeiasca fire ?" (IIPetru I, 4). Sfantul Grigorie Palama afirma ca expresia "Partasi firii dumnezeiesti" are un caracter an*tinomic, care o inrudeste cu dogma Sfintei Treimi. Noi nu putem sa par*ticipam nici la firea si nici la ipostasurile Treimii si totusi suntem chemati sa participam la natura dumnezeiasca."

""Lucrarile lui Dumnezeu coboara la noi, dar fiinta Lui ramane neapropiata" si "Noi din lucrarile Lui spunem ca cunoastem pe Dumnezeul nostru, de fiinta nu pretindem ca ne putem apro*pia. Caci lucrarile Lui coboara la noi, dar fiinta Lui ramane inaccesibila"

""Asadar, zice Palama, iesirile si lucrarile lui Dumnezeu sunt necreate, dar nici una din*tre ele nu este fiinta nici ipostas" !'" ... "Palama arata ca altceva e puterea care se varsa din Duhul Sfant - numita in Noul Tes*tament si duh : "duhul intelepciunii si al intelegerii, duhul sfantului si al puterii, duhul cunostintei si al evlaviei, duhul temerii de Dumnezeu" (Isaia XI, 9) - si altceva este ipostasul Duhului Sfant - prin care omenirea lui Hristos este indumnezeita."

Dar iata ca Igor crede ca ipostasul intra in noi. :)

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de Penticostalul Traditional

Nu e. Face toate alea, care mai de care mai dihai, dupa cum se pare. Ok.

Duhul Sfant intra intr-un magar, dupa cate am inteles.
Daca tot ai deschis topicul asta si l-ai transformat intr-un concurs de erezii si nerozii, am si eu o intrebare catre mataluta:

- Daca tu ai fi prezent cand Duhul Sfant intra intr-un magar, te-ai inchina in fata magarului?

Aici nu e concurs de erezii şii nerozii, în care tu eşti, ci concurs de vindecări, e pe tot forumul. Cine vrea să le primească. Doar că cel care le oferă trebuie să aibe har, să fie măcar curăţit şi luminat, doritor de îndumnezeire.

Fiindcă un eretic niciodată nu va avea dragoste, smerenie şi ascultare de Sfânta Treime, deci nici de Duhul Sfânt Domnul.

Dar totuşi nu te pot lăsa fără răspuns, din dragoste faţă de tine, dorindu-ţi vindecarea şi mântuirea :

Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu:

" Îngerul a intrat la ea şi a zis: "Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei ! " - Luca 1, 28.

Deci dacă îngerul a făcut plecăciune unei femei muritoare, noi ce facem? Răspund în harul Duhului Sfânt spre vindecarea ta:

Deci creştinii FAC PLECĂCIUNE totdeauna, lăudându-se cu semnul Sfintei Cruci pe trupurile lor (Galateni 6, 14) prin harul adus în ei de Dragoste, Smerenie şi Ascultare, pe care ereticii nu le au în ei şi dacă nu fac aşa de aceea nu primesc har, şi făcând plecăciune creştinii în Duh şi Adevăr, Duhului Sfânt din oamenii Duhului Sfânt episcopii, preoţii, diaconii, Sfintele Moaşte, dar şi Duhului Sfânt din obiectele liturgice de slujire, precum Sfânta Cruce, Sfinte Icoane, Sfântul Potir unde stă Însuşi Trupul şi Sângele Domnului şi altele care sunt pline de Duhul Sfânt Dumnezeu, precum prosoapele lui Pavel (Faptele Apostolilor 19, 12), iar în cazuri excepţionale când vedem cu ochii şi auzim cu urechile că un animal vorbeşte de la Duhul Sfânt, ne lăudăm din nou cu semnul Sfintei Cruci şi facem plecăciune Duhului Sfânt din animal, ne punem pe genunchi şi începem să ne rugăm Sfintei Treimi spunând că nu suntem nevrednici de asemenea minune. Şi de asemenea creştinii, fiindcă mereu avem Dragoste, Smerenie şi Ascultare, sărutăm oamenii Duhului Sfânt şi obiectele pline de Duhul Sfânt, precum Sfintele Icoane, Sfintele Moaşte, Sfântul Potir şi altele de folos ca ele, fiindcă ştim că acolo este Duhul Sfânt în ele, ca şi în prosoapele lui Pavel cum am văzut mai sus sau umbrei lui Petru, făcătoare de minuni (Faptele Apostolilor 5, 15), şi fiindcă trebuie să ne îmbrăţişăm cu sărutare sfântă, oamenii Duhului Sfânt şi pe Duhul Sfânt din Sfintele Obiecte Liturgice, acei oameni şi acele obiecte unde Duhul Sfânt se pogoară şi locuieşte să le dăm sărutare, ca expresie a Dragostei, Smereniei şi Ascultării faţă de Biserica Sa şi a Sfinţilor (Romani 16, 16; I Corinteni 16, 20; II Corinteni 13, 12; I Tesalonic 5, 26)

Acesta este răspunsul mântuitor.

Crede-l, împlineşte-l şi vei fi viu, altfel, în libertatea ta, alegi moartea cea- de doua.

Hristos a înviat.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de iuliu46

Pai fiinta e despartita de creatie. De ce nu se poate manifesta iubirea Sa in creatie ? Tu nu intelegi ca acolo unde se spune ca nu poti separa iubirea, caldura si asa mai departe, inseamna ca Dumnezeu nu ramane niciodata fara iubire sau caldura, acestea izvorasc mereu din Dumnezeu fiind calitati sau puteri necreate ale Sale. Dar nu inseamna ca ele se manifesta in creatie cu tot cu persoana divina.:)

Care fiinţă e despărţită de creaţie? A lui Dumnezeu sau a omului? Fiinţa lui Dumnezeu, da e despărţită de creaţie, fiindcă nu poate creaţia şi creatura să cuprindă Creatorul, deci Fiinţa Domnului nu intră în creaţie, dar se manifestă în creaţie prin harul care-l aduce în creaţie şi creatură, harul adus de Fiinţa lui Dumnezeu în om, fără să se contopească cu omul.

În prealabil postat de iuliu46

Parintele Cleopa spune ca "NU Dumnezeu se trimite", adica nu vine El ci trimite harul, Teologul Igor citeste ca Dumnezeu se trimite.

Da, m-am grăbit, Dumnezeu trimite harul, dar nu poţi să desparţi harul de Duhul Sfânt, nu suntem eretici "romano-catolici".

Părintele Cleopa nu spune că Dumnezeu trimite harul fără Duhul Sfânt.

Şi da, ce am spus aici, nu e greşit: Dumnezeu Tatăl se trimite pe Dumnezeu Duhul Sfânt, când intră în oameni, cum spune versetul: "Drept aceea, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune" - F.A. 6, 3.

În prealabil postat de iuliu46

Uite de aici de pe site :

"Urmand traditia rasariteana Sfantul Grigorie Palama zice : "Intr-adevar, ceea ce nu poate fi vazut de nimeni, fie acela Moise sau Pavel, cel ce s-a inaltat pana la al treilea cer, sau chiar mai presus de Pavel si invrednicit de starea si demnitatea ingereasca sau arhangheleasca - ce poate fi altceva decat fiinta lui Dumnezeu, care nu iese din sine, nu se manifesta si nu se poate vedea nicidecum de nimeni ?". Nici ingerii, deci, nu vad fiinta lui Dumnezeu. Daca in ceea ce constituie natura Lui, Dumnezeu este absolut inaccesibil, atunci cum vom fi dupa cuvantul Sfantului Petru : "Partasi la dumnezeiasca fire ?" (IIPetru I, 4). Sfantul Grigorie Palama afirma ca expresia "Partasi firii dumnezeiesti" are un caracter an*tinomic, care o inrudeste cu dogma Sfintei Treimi. Noi nu putem sa par*ticipam nici la firea si nici la ipostasurile Treimii si totusi suntem chemati sa participam la natura dumnezeiasca."

""Lucrarile lui Dumnezeu coboara la noi, dar fiinta Lui ramane neapropiata" si "Noi din lucrarile Lui spunem ca cunoastem pe Dumnezeul nostru, de fiinta nu pretindem ca ne putem apro*pia. Caci lucrarile Lui coboara la noi, dar fiinta Lui ramane inaccesibila"

""Asadar, zice Palama, iesirile si lucrarile lui Dumnezeu sunt necreate, dar nici una din*tre ele nu este fiinta nici ipostas" !'" ... "Palama arata ca altceva e puterea care se varsa din Duhul Sfant - numita in Noul Tes*tament si duh : "duhul intelepciunii si al intelegerii, duhul sfantului si al puterii, duhul cunostintei si al evlaviei, duhul temerii de Dumnezeu" (Isaia XI, 9) - si altceva este ipostasul Duhului Sfant - prin care omenirea lui Hristos este indumnezeita."

Dar iata ca Igor crede ca ipostasul intra in noi. :)

Da, foarte frumos, sunt de acord.

Am spus deja: Ipostasul - Fiinţa lui Dumnezeu, nu se poate contopi cu omul, cu creaţia - creatura. Deşi Duhul Sfânt intră în om, cum ne arată Scripturile, omul nu poate cuprinde şi nu poate înţelege ce este, cât este, de unde este Duhul Sfânt, fiindcă nu poate înţelege fiinţa lui Dumnezeu, decât prin harul care-l aduce Duhul Sfânt în om, va înţelege, cât îi este omului să înţeleagă de Duhul Sfânt, care este lucrarea Duhului Sfânt în el, prin har.

De aceea noi nu vedem Fiinţa lui Dumnezeu, fiindcă am vedea ceva limitat, creat, ori Dumnezeu e Creator, nu e creat, dar participăm la natura Dumnezeiască, nu la Fiinţa lui Dumnezeu, căci prin îndumnezeire, dobândim ce am pierdut prin Adam şi Eva, vom fi nu numai chipul ci şi asemănarea cu Dumnezeu.
Da, trupul lui Hristos a fost creat, şi vedea în natura lui Hristos, un trup muritor pe Sfânta Cruce şi apoi înviat, cum toate trupurile vor învia. Şi spune Hristos în Firea/Fiinţa/Ipostasul lui Dumnezeiască: "Vă uitaţi la Mine şi vedeţi pe Tatăl" şi "Eu şi Tatăl, Una suntem", adică chemarea la îndumnezeire a omului, la imitarea şi urmarea lui Hristos.

Asta face Duhul Sfânt în om, prin har.

Pot spune fără să greşesc, că harul, fiind necreat, adus de Duhul Sfânt în om, este o formă de comunicare şi de rezolvare a problemelor, între Dumnezeu şi oameni.