"Ultima reformă" sau kickstartul cu "Duhul Sfânt"

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Referitor la partea EMOȚIONALĂ, LACRIMOGENĂ,și altor fenomene de genul pe care le acuzi.

Eu așa cum am zis,sunt in general de piatră, dur, serios, analitic, rațional..

Când mă vizitează "inamicul" devin haotic, turbulent,vulcanic, puternic dar în sens negativ și plin de ambiții nu prea "ortodoxe".

Însă întotdeauna când mă vizitează Dumnezeu,îmi dau lacrimile, indiferent dacă sunt într-o biserică sau mă rog in mijlocul drumului pentru un alcoolic venit la mine din senin.

N-ai cum să nu simți pătrunderea Duhului in inimă.

N-ai cum să nu te eliberezi,să nu te descarci,să nu te eliberezi,să nu te emoționezi etc.

Logic in public mă țin,nu m-a văzut nimeni plângând niciodată indiferent de situație,ba chiat sunt acuzat că n-am inimă de multe ori.

Însă la contactul cu Dumnezeu mereu plâng.

Cercetarea Duhului Sfânt o poți simți acasă la rugăciune, dar și așa e o ispită sa cauți numai lacrimile în rugăciune.

Nu ai nevoie de stadion, sau de factori externi care să te sensibilizeze prin muzică, scenete lacrimogene, oameni care plâng la comanda ca la funerariile conducătorului iubit, din Coreea de Nord.