Postul trimite rugăciunea la cer şi, făcându-se pentru ea precum aripile, o duce spre înalt. Postul este sporire a caselor, mamelor sănătate, pedagog al tinerilor, podoaba stareţilor, bun însoţitor al celor ce călătoresc, împreună vieţuitor cu cei căsătoriţi. (Sfântul Vasile cel Mare)
***
Postul slujeşte ca motiv de veselie, el face masa mai gustoasă, dând bun gust mâncărurilor. (Sfântul Vasile cel Mare)
Nu doar pentru viaţa veşnică este de folos postul, el este scump şi pentru trup. (Sfântul Vasile cel Mare)
La cel care posteşte şi culoarea chipului îi este cinstită; el nu trece ruşinat cu chipul pământiu şi plin de paloare, privirea lui este blândă, pasul nu său este impunător, chipul este gânditor, se arată cu un râs fără înfrânare, este măsurat în cuvânt şi poartă curăţia în inimă. (Sfântul Vasile cel Mare)
Postul este armă împotriva cetelor celor diavoleşti. (Sfântul Vasile cel Mare)
Postul arată măsura şi faptele celor căsătoriţi. Cu bună învoială, pentru o vreme, soţii se îndepărtează unii de alţii pentru a petrece în post şi rugăciune (v. I Corinteni 7, 5). (Sfântul Vasile cel Mare)
Cei ce călătoresc au un bun însoţitor - postul; pe toţi postul îi face uşori şi slobozi întru lucrările lor. (Sfântul Vasile cel Mare)
Ascultând despre post, să nu te înspăimânţi de acest întâistătător înfricoşător: el este înfricoşător nu nouă, ci demonilor. Dacă cineva este ţinut de un duh rău, aşază în faţa lui postul, şi acela este cuprins de frică, încremenind precum pietrele. Şi va rămâne nemişcat precum o piatră mai cu seamă când vede unit postul cu sora şi însoţitoarea lui rugăciunea. (Sfântul loan Gură de Aur)
Postul se arată ca izvor al desfătării. Aşa cum celui însetat care află apă de băut i se pare aceasta plăcută şi celui înfometat i se arată gustoasă şi cea mai simplă mâncare, tot astfel şi postul face de preţ hrana la care se dezleagă mai apoi. (Sfântul loan Gură de Aur)
***
Ce nu vindecă postul? Ce fel de boală sufletească nu o nimiceşte? Izgonind saţietatea şi nemăsura, el înnoieşte inima; nimicind desfătarea vieţii, biruie mânia, linişteşte ura cea crâncenă, domoleşte povara poftelor, nimiceşte amărăciunea patimilor, izgoneşte slava deşartă cea de nepotolit, pune pe fugă grijile cele diavoleşti, scoate afară răutatea din priviri, curăţeste simţirile cele sufleteşti şi trupeşti, în chip minunat primeşte puterea de a tămădui de la Creator. Astfel, iubeşte cu osârdie sănătatea postului care nu cere plată pentru ea, ba încă adaugă şi răsplată. Ce răsplată ne dă el? E minunat să aflăm aceasta. El dă ca răsplată curăţia gândurilor, nu aur, ci deprinderile cele bune, nu argint, ci curăţia membrelor trupului, nu pietre preţioase, ci evlavia gândurilor, nu haine strălucitoare, ci simţăminte trupeşti lipsite de păcat. El dă ca răsplată celor desfrânaţi curăţia, celor ce beau, trezvia, celor zgârciţi, dărnicia, celor iubitori de arginţi, dragostea către săraci, celor iubitori de fraţi, iubirea cea firească şi primirea de oaspeţi, celor împuţinaţi cu sufletul, măreţie sufletească. Şi ceea ce e mai important decât toate, el e dătător de viaţă şi ne apropie de Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Postul zideşte viaţa cea îngerească şi desăvârşeşte cele duhovniceşti. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
La fel cum vrăjmaşul mort nu-ţi mai inspiră frică, tot astfel şi postul care omoară trupul nu-ţi tulbură sufletul. (Sfântul Nil Sinaitul)
Dacă vom semăna sămânţa rugăciunii, mai înainte trupul cu postul să-l deprindem, ca să nu culegem roadele păcatului. Dacă lucrătorul pământului cel neînţelept îl lucrează pe acesta în zadar, tot astfel şi noi lucrând doar asupra trupului nostru, dar nesemănând sămânţa rugăciunii, se arată că ne trudim chiar împotriva noastră. Insă poate că cineva va spune: dacă în rugăciune se cuprinde principala faptă a dreptăţii, atunci ce nevoie mai este de post? întru totul este nevoie: căci aşa cum lucrătorul pământului cel sărac dacă seamănă câmpul şi creşte iarba cea rea şi nu îl lucrează din nou, atunci în loc de grâu el va secera spini; astfel şi noi, dacă vom semăna sămânţa rugăciunii, dar nu vom lucra mai întâi trupul nostru cu post, atunci în locul dreptăţii vom culege roada păcatului, căci trupul acesta e din acelaşi pământ, şi dacă nu va fi strunit cu dinadinsul, atunci niciodată nu va da roada dreptăţii. (Sfântul Marcu Ascetul)
Sfinţii Părinţi despre folosul şi puterea postului, Editura De suflet
Cumpara cartea "Sfinţii Părinţi despre folosul şi puterea postului"
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.