Mitropolitul Ardealului Andrei Saguna - in constiinta noastra, marturisitoare

"Mitropolitul Andrei Saguna a fost un barbat aproape extraordinar, trimis de Providenta Divina pentru fericirea poporului sau; ca el a fost un Moise, pentru ca si el, ca si acela, a eliberat poporul sau, conducandu-l in pamantul autonomiei si independentei; si el, ca si acela, dadu poporului sau tablele legii: Statutul organic; si, in fine, lovi in piatra si dadu apa cereasca poporului sau: stiinta, lumina, cultura. Despre un astfel de barbat, pe drept cuvant, se poate zice ca el, pururi va straluci ca un luceafar pe orizontul bisericii si natiunii romane.” Asa isi incheia Nicolae Popea discursul de receptie, prezentat in 13/26 martie anul 1900, dedicat vietii si activitatii arhiepiscopului si mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Andrei baron de Saguna (1808-18739).

Andrei Saguna s-a nascut la Miskolt, in Ungaria, intr-o familie de macedo-romani din Balcani, a urmat scoala gimnaziala la Miscolt, apoi studii de drept si filozofie la Pesta si teologice sa Varset. La varsta de 25 de ani imbraca haina monahala la manastirea de la Hopovo.

In anul 1846 a fost numit vicar al Episcopiei Ardealului iar, in 18 aprilie 1848, in plina revolutie, era numit Mitropolit al Transilvaniei. Cum afirma Academicianul Dan Berindei: a fost „o mare personalitate a natiei romanesti, un conducator intelept, masurat, plin de echilibru, al romanilor ardeleni in momente care nu au fost deloc usoare pentru el…un purtator de cuvant al natiunii romane”. Intr-o ampla si nuantata analiza a activitatii mitropolitului Saguna, Parintele Profesor Mircea Pacurariu a subliniat ca prin Statutul organic, el a dat „cea mai democratica organizare a bisericii”, drept care fost consacrat drept „cel mai de seama organizator si legiuitor bisericesc din perioada moderna a istoriei, mai ales daca luam in calcul si lucrarile sale de Drept canonic, unele traduse in limbile latina, rusa si greaca.”

Implicat si in viata national-politica, Mitropolitul Andrei Saguna a participat la revolutia romaneasca din Ardeal, devenind „capul neincoronat” al romanilor din Transilvania. A fost copresedinte al Adunarii nationale de la Blaj, care a formulat acea „petitie nationala” cu 16 articole reprezentand principalele revendicari romanesti, intre care recunoasterea romanilor „ca natiune de sine statatoare”si desfiintarea iobagiei. „Pe buna dreptate, sublinia Parintele Profesor Mircea Pacurariu intr-o alocutiune a sa, ca Mitropolitul Andrei Saguna a fost considerat diplomatul revolutiei romanesti din Ardeal, dupa cum Simion Barnutiu era considerat teoreticianul sau ideologul ei, iar Avram Iancu comandantul de osti populare romanesti.” Dupa revolutie, Mitropolitul Andei a continuat lupta pentru drepturile romanilor, indeplinind diferite functii, reusind sa „uneasca in mana sa carja de ierarh cu sceptrul unui adevarat conducator politic”. Pentru toate, istoricul american Keith Hitchns a scris despre el ca „ultimul dintre marii ierarhi conducatori politici”.

Intelegandu-si si asumandu-si cu exemplara raspundere misiunea, Mitropolitul Andrei Saguna a fost si un misionar al culturii romanesti, convins de importanta emanciparii romanilor prin cultura pentru care a initiat actiuni ce-l fac de vrednica cinstire pentru neamul sau. Amintim dintre acestea: infiintarea „Tipografiei diecezane”, a ziarului „Telegraful Roman”, „gazeta politica, industriala, comerciala si literara” cu aparitie neintrerupta pana astazi, editarea a numeroase carti si manuale, reeditarea Bibliei de la Sibiu si rolul decisiv in infiintarea „Asociatiunii transilvane pentru literatura si cultura poporului roman din Transilvania” (Astra). Tot Mitropolitului Andrei Saguna i se datoreaza organizarea si indrumarea invatamantului romanesc de toate gradele, pus sub ocrotirea bisericii, reorganizarea Institutului teologic-pedagogic din Sibiu precum si numeroase „fundatiuni” prin care se acordau burse de studii pentru elevii si studentii mai saraci. Ca „mare preot” al Bisericii sale, cum a mai fost numit, s-a remarcat ca un vrednic slujitor al altarului bisericii, fiind considerat cel mai bun cuvantator bisericesc din sec. XIX. Membrii Societatii Academice Romane, apreciind intreaga sa munca l-au ales, la 7 septembrie anul 1871, ca membru de onoare.

Drept urmare, viata si opera Mitropolitului Andrei Saguna sta sub semnul unei personalitati de dimensiuni europene prin formatie, prin misiunea pastorala, prin ampla sa dedicare educarii si culturalizarii poporului roman din Transilvania cat si prin participarea sa la miscarea pasoptista. Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei iar dupa reinfiintarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania dupa care s-a condus Biserica transilvaneana pana in anul 1925 si care a stat totodata la baza principiilor de organizare si functionare a Bisericii Ortodoxe Romane. Ca rezultat al trudei sale, in Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de scoli “poporale", un liceu cu 8 clase la Brasov cu scoala reala-comerciala, un gimnaziu cu 4 clase la Brad. Au fost editate peste 25 de manuale scolare iar la Sibiu in anul 1853 a infiintat un Institut teologic-pedagogic, cu doua sectii teologice si una pedagogica, a tiparit o serie de manuale didactice si a trimis numerosi tineri la universitati din Austria si Germania, cu burse oferite din fondurile si fundatiile create de el.

Asadar, a fost primul presedinte al “Asociatiei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului roman" (Astra), a initiat in anul 1853, dupa cum am spus si mai sus, ziarul “Telegraful Roman" care apare pana astazi, fara intrerupere. A fost Presedinte al Marii Adunari Nationale romanesti de pe Campia Libertatii de la BIaj din 3/15 mai 1848, fiind delegat sa prezinte revendicarile romanesti imparatului. Dupa 1860 a fost membru in Senatul imperial din Viena, in anii 1863-1865 deputat in Dieta Transilvaniei, copresedinte al Conferintei nationale-politice a romanilor de la Sibiu (1861) si a Congresului national al romanilor de la Alba lulia (1863). In anul 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.

Cu alte cuvinte, intreaga sa opera a fost pusa in slujba emanciparii culturale si sociale a poporului pentru care a pastorit, fiind pentru romanii transilvaneni ceea ce fusese doar cu putin timp inainte Samuel von Brukenthal pentru comunitatea saseasca: amandoi raman in memoria europeana ca intemeietori de institutii, personalitati enciclopedice, deschise valorilor umaniste. Organizarea acestei importante aniversari romanesti, aici si acum, este proba cea mai elocventa ca nimic nu este mai profund universal decat a lucra pentru propasirea spirituala, culturala, sociala si politica a propriului neam si a patriei.

Iar promisiunea si demersurile IPS Dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, au urmarit intotdeauna, cu sarguinta cursul vietii Mitropolitului Saguna - o viata de sfintenie de la „Andrei cel mare la Andrei cel Sfant”, care deopotriva „sub semnele timpului si ale duhului”, considerand ca acum este vremea ca Mitropolitul Andrei Saguna sa fie canonizat – argumentatie bine intemeiata si puternic fundamentata.

Drd. Stelian Gombos
Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului Romaniei

.

• Mitropolitul Andrei Saguna, in viziunea lui Nicolae Iorga
  Publicat in : Religie
• Andrei Saguna
  Publicat in : Vietile sfintilor