Unul dintre inainte-statatorii Manastirii Ivir si-a pus in gand, manat de nu stiu ce intentie, sa-l ispiteasca pe parintele Tihon sa manance carne, pe el, care asemenea celor mai multi dintre atoniti nu manca niciodata carne. La manastirile idioritmice si pe la unele chilii existau parinti care nu erau foarte rigurosi in ceea ce priveste consumul de carne.
Acest inainte-statator s-a inteles cu unul dintre fratii manastirii si impreuna l-au chemat la masa, acasa la ei, pe parintele Tihon, care, in calitatea sa de duhovnic al manastirii, mergea adesea, atunci cand era chemat, spre a spovedi. La masa au servit in mod intentionat carne (pui sau altceva). Parintele a mancat firesc impreuna cu ei, fara sa-l intereseze deloc ce fel de mancare i s-a pus in fata. Cand masa a luat sfarsit, inainte-statatorul manastirii i-a spus parintelui Tihon intr-un chip ironic si tachinandu-l: „Mai ipocritule, faci pe duhovnicul si vrei sa arati ca esti ascet si infranat? Ce se petrece cu tine? Si mai zici ca nu mananci carne!"
Parintele Tihon, cu multa seriozitate si respect, i-a raspuns: „Eu nu mancat carne cincizeci ani." „Si acum ce-ai mancat?" il intreaba inainte-statatorul. „Bame", i-a raspuns parintele Tihon.
Uitandu-se atunci in farfuria parintelui Tihon, au constatat uimiti ca era complet curata, in timp ce in farfuriile lor se vedeau inca oasele de la carnea pe care tocmai o mancasera.
De atunci cei doi monahi nu numai ca nu l-au mai ispitit niciodata pe parintele Tihon, dar au fost atat de miscati de cele petrecute, incat in toata viata lor nu au mai mancat carne niciodata, nutrind un respect profund pentru pustnicul duhovnic.
Ierom. Agatanghel Kallafatis, Amintirile mele despre parintele Tihon, Ed. Manastirii Simonopetra, Sfantul Munte, 2005
-
Sfanta Lumina de la Ierusalim
Publicat in : Sfintele Pasti -
Acatistul Maicii Domnului Prodromita
Publicat in : Acatiste
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.