Un staret oarecand, petrecea in lunca alaturi de fericitul Antonie, de cealalta parte a raului. Si odata s-a dus la Egipt pentru o trebuinta a sa, luand pe ucenicul sau, impreuna cu sine. Si ducandu-se in cetatea ce se cheama Kunt, a ramas acolo o saptamana. Si a vazut barbati si femei in toate diminetile, iesind la morminte si plangandu-si mortii, pana la al treilea ceas din zi (ora 9), ca asa era obiceiul acolo. Deci, a zis staretul catre ucenicul sau: Vezi, fiule ce fac acesti oameni? Cum se scoala atat de dimineata si merg la morminte de plang, cu atata tanguire, pe mortii lor? Sa ma crezi ca, de nu vom face si noi asa, in pierzare vom merge.
-
Plansul pacatelor
Publicat in : Pilda zilei
-
Sa nu ne impartasim fara lacrimi!
Publicat in : Credinta -
Pocainta si marturisirea: o taina uitata
Publicat in : Credinta -
Bucuria pocaintei
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.