Un parinte se nevoia cu ucenicul sau in pustie. Si s-a intamplat sa aiba batranul o chilie libera, alaturi de a sa. Si a oferit-o temporar unui alt parinte vestit, om sfant. Lumea, afland, a venit sa-l vada pe parintele cel sfant.
Insa parintele ce i-a oferit chilia a fost lovit de invidie.
- Du-te, ii zise ucenicului sau, si spune-i parintelui sa plece cat mai curand, ca am nevoie de chilie.
- Parintele meu vrea sa stie cum petreceti, transmise ucenicul parintelui vestit. (O minciuna!)
- Roaga-l sa ma pomeneasca si pe mine la rugaciune, nu ma simt prea bine, ma doare stomacul, spuse parintele.
- Ce ti-a spus batranul? Pleaca? Il intreba pustnicul pe ucenic.
- Cauta o chilie si pleaca de indata, raspunse iar cu o minciuna.
Dupa alte doua zile batranul era tot in chilie.
- Du-te si spune-i ca, daca nu pleaca singur, il voi izgoni eu cu ciomagul, insista «proprietarul».
- A auzit parintele meu ca sunteti bolnav si m-a trimis sa va vad, ii spuse ucenicul batranului.
- Spune-i ca, pentru rugaciunile lui, m-am facut bine!
- Ce ti-a spus batranul, cand pleaca?
- Mi-a spus ca pana duminica, cu voia Domnului, pleaca!
A venit duminica, insa batranul era tot in chilie. Iar celalalt parinte lua un ciomag si pleca sa-l bata si sa-l goneasca pe batran.
- Parinte, sa fug inainte sa vad daca e lume, sa nu se sminteasca! spuse ucenicul.
-Mergi!
- Vine parintele meu sa te roage sa mergi la chilia lui.
Acesta asa de mult se emotiona, incat iesi din chilie sa-l intampine si sa i se inchine! Ii puse metanie de departe si striga:
- Nu te osteni, parinte drag, vin eu sa te intalnesc!
Pustnicul, «stapanul casei», se bloca. Arunca ciomagul, alerga langa acela si-l imbratisa, apoi il lua in chilia lui.
- Bine, dar nu i-ai spus nimic din ce ti-am zis? il intreba pe ucenic.
- Absolut nimic! raspunse acesta. Atunci pustnicul isi veni in fire si cazu la picioarele ucenicului sau si ii spuse:
- De acum inainte tu vei fi duhovnicul meu, iar eu ucenicul tau! Caci prin ce ai facut s-au izbavit doua suflete!"
Vedeti cat bine face omul cand ascunde orice lucru rau pe care-l aude si nu il vesteste aproapelui? Si cu cat mai mult bine face atunci cand preface raul in bine si il transmite asa aproapelui?
E vorba aici de sfanta minciuna..
Pe aceeaşi temă
-
Adevarul si cea dintai lucrare a Sfintilor Parinti
Publicat in : Credinta -
Despre adevarul fals
Publicat in : Editoriale -
Calea si Adevarul
Publicat in : Religie -
Biserica si Adevarul sunt Una
Publicat in : Dogma -
Adevarul si adevarurile
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.