A primit drept mostenire o tarla cu spini pe ea
Trebuia sa scoata spinii pentru-a o putea lucra,
Dar mergand cu gand de treaba vazu ca munca e grea
si atunci isi spuse-n sine - Sa-ncep prin a ma culca.
Si dormi pana pe seara... tot asa zi dupa zi
iar timpul trecu degraba fara a se folosi.
Intr-o zi, veni stapanul care-i dete mostenire.
Se mira, vazand pamantul fara nci o pregatire.
- Pentru-ce n-ai lucrat frate, ca sa ai la toamna rod ?!
- E asa de mult de treaba... eu nu stiu dac-am sa pot;
vin aicea, vreau sa lucru, ma tem ca-n-am sa sfarsesc
de aceia mi-este sila si ma tot slabanogesc.
- Fa-n fiece zi atata cat ocupi cand te lungesti
si-ai sa vezi cum termini treaba si ce bine mai sporesti.
Si facand aceasta zilnic a scapat de maracini,
iar recolta-i fu bogata, aproape ca la vecini.
Dorina Stoica
(dupa o povestire din Pateric)
Dorina Stoica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.