
Cine mi-acopera strigatul durerii?
Un crucificat, veghind peste noaptea
Cine mi-alina durerea?
Dincolo de puterile mele
Si ziua in care ne-am despartit
Cu inima stransa in chipul meu
Infrigurat, la usa inchisa
Prin cripta goala.
Dar mainile mele si picioarele incete
Golite de sens
Vor sa ramai langa fotografia din casa.
Uite-am deschis cartea sfanta
Sa caut sensul vietii si al mortii
Ascunse muteniei lumii
Sa te acopar aproape,
A doua oara
Cu bratele pline de suferinta
Cand vin calatorii
Fara vize in Tara Sfanta.
Simt pana noaptea tarziu
Ca vii repetat sa inceapa
Timpul, in soapte de iubire
Sa dea semnal
Ca luam masa impreuna.
Stefan Popa
-
Suferinta umana si iubirea divina
Publicat in : Editoriale -
Suferinta ca incercare
Publicat in : Editoriale -
Suferinta nu este absurda
Publicat in : Editoriale -
Suferinta si nadejdea mantuitoare
Publicat in : Religie -
Libertatea si suferinta
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.