De Bobotează-n ritualul creştinesc,
Botezul Domnului se sărbătoreşte.
Că prin minune, apele se primenesc
şi în biserici, agheazma se sfinţeşte.
Din ajunul ce precede Bobotează,
când gerul aspru revine cu zicală,
cruce masivă în gheaţă se sculptează
pentru ritual de slujbă specială.
Iar când prin taină, cerurile se deschid,
pe-o rază luminoasă coboară Duh Sfânt.
Din poruncă divină, apele sfinţind,
se-ntoarce-n Trinitate la vechi legământ.
Credincioşi pe la biserici se adună,
martori la minunea ce apa sfinţeşte.
Beau o-nghiţitură şi sfioşi se-nchină,
când preotul cu agheazmă îi stropeşte.
Iar apa sfințită se toarnă în vase,
enoriașilor de-a fi împărțită.
Cu sufletul pios, ei o duc în case,
spre tămăduire de-a fi folosită.
Creştinul ce este vrednic de credinţă
să își regăsească pacea sufletească,
de apa sfinţită îşi leagă dorinţă,
ce-ar putea prin vremuri să i se-mplinească.
Preoți cu botezul colindă prin case,
creştini să boteze, dar şi păsări, vite.
spre a fi tot anul, cât mai sănătoase,
Că-n taina agheasmei de boli sunt ferite.
Apoi Sfânta Cruce în râu se aruncă,
și temerari pornesc s-o recupereze.
Cu apa sfinţită, harul să aducă
celor ce asistă de pe metereze.
În datini strămoşeşti, ce sunt practicate
din Ajun spre creștinească sărbătoare,
abundă tradiții şi sacralitate,
prilej pentru ritualuri populare.
Despre cel ce în ajun se-nvredniceşte
să postească şi-ncredinţă să se roage,
se spune că norocul nu-l ocoleşte,
iar norocul pe bun creștin îl alege.
Băieţii în cete pornesc la colindat,
ritual ducând dintr-un an în celălalt.
Prin cântări urează la localnici din sat,
Anul Nou să fie cât mai îmbelşugat.
La căciulă purtând un fir de busuioc,
crenguţe de brad sau ramuri de vâsc verde,
gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc,
iar răsplata muncii în toamnă se vede.
Vor avea pomi roditori, vite mănoase,
cloşti cu mulţi pui, cereale în hambare
şi înfloritor va fi norocu-n case,
de-ţi vine să-i tocmeşti să-ţi facă urare.
Când botează preot, după el să mături,
grăunţe de porumb în urma-i să arunci,
pentru belșug în casă și rod în culturi,
să fii ocolit de boli, de şerpi şi purici.
În noaptea de Bobotează privind spre cer
și văzând Lumină de Duh purtătoare,
puterea credinţei dezvăluie mister
prin Steaua-Luceafăr ce în zori răsare.
Fetele ce vor ursitul să își vadă,
în Ajun, post negru trebuie să ţină,
seara să mănânce o turtă sărată
şi busuioc sfinţit sub pernă să-şi pună.
Îşi fac rugăciune şi-adorm însetate,
prin vise purtându-și dorinţa fierbinte,
ursitul s-apară în această noapte,
de-o fi împreună să meargă-nainte.
De ger când scârțâie omăt sub picioare
şi „pietrele crapă” de a lui asprime,
rod de cereale va umple hambare,
grădinile vor fi pline de legume.
Iar dacă plouă în zi de Bobotează,
o iarnă mai lungă, ploaia prevesteşte.
Când e însorită se interpretează
că în scurtă vreme, iarna se sfârşeşte.
Chiciură pe pomi de e din abundenţă,
belşug de fructe prevesteşte peste an.
Apă de se scurge din ţurţuri de gheaţă,
un an ploios va fi şi bogăţie-n lan.
Cei ce-n astă zi pe zăpadă vor cădea,
la tineri de bine-i, la bătrâni e de rău.
Băieţi s-or însura, fete s-or mărita,
iar traiul bătrânilor va fi tot mai greu.
Când colindă preot prin sat cu botezul
și îți dăruiește un fir de busuioc,
credinţă în suflet vei avea tot anul,
belşug de roade, sănătate şi noroc.
Un ritual străvechi este „Iordănitul”,
când feciori colindă, pe fete iordănesc
si cântând „Iordanul” ca preot cu botezul,
pe toţi din casă cu agheasmă îi stropesc.
Sau feciori şi fete la fântâni se-adună,
din găleata plină cu apă se stropesc,
în timp ce urare străveche îngână,
apoi către seară la horă dănţuiesc.
Cei botezați Ion, trăiesc aventură
când prieteni le fac baie-n apă rece.
Cine vrea să scape, le dă băutură
și o zi întreagă cu ei va petrece.
De la chef plecând după apus de soare,
până să se-ntoarcă la ale lor case,
în loc larg poposesc să facă foc mare,
curajoşi să-i sară flăcări fioroase.
Lumea-n timp străbate an de an prin vremuri
cu datini şi mituri de soartă legate,
retrăind întocmai, străvechi ritualuri
să dea veşnicie vieţii de la sate.
Creștinii păstrează la icoană-n casă,
Agheasma cea Mare de la Bobotează.
În dezastre fiind miraculoasă,
tradiția prin timp se perpetuează.
6 ianuarie - Botezul Domnului
Maria FILIPOIU
Din vol. „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" / 2008
.
Poet Maria Filipoiu
Pe aceeaşi temă
-
Traditii si obiceiuri de Boboteaza
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Obiceiuri de Boboteaza
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Datini si obiceiuri de Boboteaza
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.