
Purtat-am crucea umilintei
Pe drumul lung al neputintei.
Purtat-am crucea neiertarii
Pe drumul crancen al uitarii.
Ferit-am ochii de Lumina,
Grabit-am pasii catre tina.
Plecat-am ochii din icoane.
Strigat-am numai: "Doamne! Doamne!"
Respins-am mana umilita.
Lasatu-m-am de uri topita.
Venit-au iar ganduri desarte,
Ramas-am de Tine, departe.
Cand am avut o paine-n plus,
Eu nu I-am dat-o Lui Iisus.
Cand am avut in plus un pat,
In el sarman nu s-a culcat.
Cand inima imi petrecea,
Din plans un inger nu se-oprea;
Atunci, in anii tineretii
Adunam greul batranetii.
Pacatu-i peste tot in mine:
In vorbe,-n sangele din vine,
In mintea mea,-n sufletul meu
Dar sper s-ajung la Dumnezeu.
Nu sa imi dea si nici sa-I cer
Ca sa dezlege vreun mister,
Ci sa-mi mai ierte din pacate
Ca-s vechi, sunt multe si-nnodate.
Alina Haila
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.