Cazinoul din Constanta
In vara anului 2007 am vizitat Cazinoul din Constanta. Este o cladire superba, din punct de vedere arhitectonic, construita exact la inceputul secolului XX, pana in anii 1910. O constructie monumentala si grandioasa, care-ti inspira respect. Unii spun ca imita Cazinoul din Monte Carlo.
Interiorul cladirii parea ca respira aristocratie - scari somptuoase de marmura, ca de palat, lampioane in stanga si in dreapta, oglinzi imense, scaune imbracate in catifea visinie, mocheta luxoasa pe jos, totul este ca un adevarat palat. Te intampina peste tot o opulenta de castel medieval.
Singura problema este ca in acest moment Cazinoul NU este functional, ci are un aer jalnic de cladire parasita. Nu este in ruina, dar este invaluit intr-o tristete deprimanta, ca o cladire cuprinsa de moarte. Prin unele colturi ploua, pe alte locuri au intrat porumbeii si locuiesc nestingheriti inauntru si, din loc in loc, dai de panze de paianjen.
La etaj, intri intr-o sala vasta, construita ca un templu, cu o cupola uriasa in tavan si vitralii la usi. Inainte de anul 1948 a fost cazino, apoi in perioada comunista a functionat doar ca restaurant, iar dupa anul 1989, acolo a fost un cabaret. Cand am intrat in sala in care mai demult era cabaret, lucrurile erau aranjate ca si cum ar astepta din clipa in clipa sa intre acolo capitani de vapoare, marinari sau personalitati importante ale vremii.
In fata scenei semi-rotunde, pe care mai demult evoluau fetele de la cabaret, au ramas aranjate, tot in semicerc, scaunele pe care stateau.. privitorii de atunci. Partea deosebit de interesanta este ca aceste scaune aranjate in semicerc, corespund exact cu marginea cupolei din tavan, iar pe marginea acelei cupole din tavan, stau porumbeii, intrati printr-o gaura din acoperis. Porumbeii stau cu partea dorsala spre scaunele de jos. Asa incat acele scaune sunt acum pline de... gunoi de porumbel.
O intrebare pe care mi-am pus-o, pentru mine personal: Aceasta sa fie parerea porumbeilor, ca sa nu spun "a cerului", despre ce se intampla candva acolo ?!
Sfantul Apostol Pavel spune: “Dar cele ce imi erau mie castig, acestea le-am socotit pentru Hristos paguba. Ba mai mult: eu pe toate le socotesc ca sunt paguba, fata de inaltimea cunoasterii lui Hristos Iisus, Domnul meu, pentru Care m-am lipsit de toate si le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos sa dobandesc.” (Filipeni 3, 7-8)
Ce este oare acum in locurile prin care am trecut de-a lungul vietii noastre? Sunt oameni in care ne-am investit viata, sunt suflete pe care le vom intalni in vesnicie?
Pentru ca in vesnicie nu vom intalni nimic de pe pamant, dar absolut nimic. Nici bani, nici masini, nici case, nici functii, nici afaceri, nimic, nimic din toate acestea. Doar sufletele trec dincolo, asa ca vom intalni doar sufletele care L-au vazut pe Hristos in noi.
Inclusiv numele noastre le vom lasa aici: "Cine are urechi sa auda ceea ce Duhul zice Bisericilor: Biruitorului ii voi da [...] o pietricica alba si pe pietricica scris un nume nou, pe care nimeni nu-l stie, decat primitorul." (Apocalipsa 2, 17)
Care este oare parerea cerului despre viata ta si a mea... ?!
Ioan Ciobota
Ioan Ciobota
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.