O frunza in bataia unui vant rece de toamna. Asa e viata noastra. Asa se scurge in goana dupa fel de fel de aspiratii trecatoare. Vantul vietii ne poarta prin mii de locuri dupa care ne duce la pamant. Trupul se dezintegreaza asemeni unei frunze, dar sufletul renaste in primavara vietii. Renaste si se ridica spre Dumnezeul sau. Atunci vede ceea ce cu ochii materiei nu puteau sa vada.
Atunci isi da seama ca a intrat in viata vesnica si ca aceasta viata exista cu adevarat. Va fi dus la judecata. Va trebui sa dea seama de timpul pierdut in viata departe de Dumnezeu si de legea lui.
Un timp gol pentru suflet in care a nesocotit jertfa cea mare a Domnului Iisus in cadrul Sfintei Liturghii, nu si-a marturisit curat pacatele prin spovedanie, nu a primit cu vrednicie trupul si sangele Mielului Ceresc, care s-a jertfit din iubire. A suferit cumplit chinuri amare ca sa ne rascumpere. Sa ne dea o viata vesnica fericita. Ne-a invatat sa postim, sa ne rugam, sa facem bine, sa iertam.Ne-a invatat sa-i iubim pe semeni si cum sa ne luptam cu patimile. El Creatorul, s-a rugat. A postit 40 de zile, pe cei plini de patimi i-a iertat. Ne-a purtat de grija, in toata viata pamanteasca si ne-a invatat. si atunci la acea judecata dreapta cand toate pacatele ni se vor arata, ce raspuns vom da ?
Silvia Moian
Moian Silvia
-
Inaltare si eroism in epoca "anti"
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.