Schimbarea la Fata

Schimbarea la Fata

Venirea lui Hristos in lumea iudaica a provocat multa tulburare. Unii L-au considerat un mare proroc,  iar altii un viitor rege al evreilor. Putini L-au vazut ca fiind Fiul lui Dumnezeu.  Astfel, inainte de patimi, Hristos a aratat ucenicilor Petru, Ioan si Iacov, pe muntele Taborului, slava Sa dumnezeiasca.

Sfantul Ioan Damaschinul invata ca "Hristos S-a schimbat la Fata nu asumand ceea ce nu era, ci aratandu-le apostolilor Sai ceea ce era, deschizandu-le ochii si, din orbi cum erau, facandu-i vazatori“. Parintii spun ca si acum, sezand de-a dreap­ta Tatalui, Hristos e plin de lumina. De pilda, Macarie cel Mare, parafrazat de Simeon Metafrastul, zice: "Framantatura naturii omenesti, pe care Si-a insusit-o Domnul, s-a asezat de-a dreapta maririi in ceruri, plina de slava; slava nu numai pe chip, ca Moise, ci in tot trupul".

Schimbarea la Fata este praznuita in fiecare an la 6 august. Schimbarea la Fata a Domnului este o sarbatoare ceva mai noua decat celelalte praznice imparatesti. Se pare ca a fost la inceput aniversarea anuala a sfintirii bi­sericii zidite in sec. IV de Sf. Elena pe locul de pe muntele Taborului unde Domnul S-a schimbat la fata. Dupa unii, ea ar fi inlocuit o veche sarbatoare pagina a zeitei Diana. Atat in Rasarit cat si in Apus, serba­rea ei incepe a fi mentionata in documente din prima jumatate a secolu­lui V, de cand avem cuvantari festive in cinstea ei, de la patriarhul Proclu al Constantinopolului, patriarhul Chiril al Alexandriei si papa Leon cel Mare. O gasim indicata si intr-un calendar liturgic local al Ierusalimului din sec. VII, iar in sinaxarele constantinopolitane si in alte carti liturgice, manuscrise grecesti, apare pe la inceputul secolului VIII. In tot cazul, sarbatoarea era generalizata in tot Rasaritul pana in sec. VIII, cand Sfintii Ioan Damaschinul si Cosma de Maiuma compun imne pentru slujba zilei.

In Apus sarbatoarea Schimbarii la Fata, desi serbata sporadic inca de prin sec. VII, s-a generalizat mult mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III de a consacra definitiv aceasta sarbatoare, drept multu­mire pentru biruinta castigata de ostile crestine asupra turcilor la Bel­grad, in anul 1456 (indicii despre serbarea ei sporadica in Apus gasim inca din sec. XII, cand mai era privita ca o inovatie).

In aceasta zi se aduc in biserici prinoase (pirga) din struguri, se binecuvinteaza si se impart (obicei crestin vechi, amintit in canonul 28 al Sinodului trulan). In unele parti (Biserica rusa) in aceasta zi se face in biserici si la cimitire pomenirea generala a mortilor si mai ales a eroilor morti pentru apararea tarii.

Schimbarea la Fata in iconografie

Icoana Il are in centru pe Hristos. Fata Sa straluceste mai puternic decat soarele, iar hainele Ii sunt stralucitoare ca lumina. De-o parte si de alta sunt prezenti Moise si pe Ilie. La picioarele lui Hristos, trei dintre ucenici - Petru, Iacov si Ioan, sunt coplesiti de dezvaluirea slavei dumnezeiesti. Lumina vazuta de Apostoli pe Tabor a fost insasi slava Dumnezeirii pe care o vor contempla sfintii in viata viitoare.



 

Desi izvoraste raze de lumina, Hristos este inconjurat de un fond inchis de culoare, asa-numita mandorla, prezenta si in icoana Invierii, prin care se exprima realitatea tainica, de nepatruns a firii dumnezeiesti. Sfantul Grigorie Palama sustine ca slava vazuta pe munte de ucenici, desi tine fiintial de Dumnezeu, nu este insasi natura Lui, ci doar o putere fiintiala, o energie comunicabila si sfintilor. Prin aceste precizari, Sfantul Parlama a fundamentat doctrina ortodoxa, care distinge net intre natura divina, incomunicabila si incognoscibila, si energiile divine, ce pot fi percepute si primite de alesi.

Evangheliile, prezentand Schimbarea la Fata, nuanteaza: la Matei, chipul lui Hristos este "ca soarele", iar la Luca, vesmintele, sunt "ca zapada". Iata cum coexista zapada cu soarele fara a se topi, ca si firea omeneasca a Mantuitorului cu cea dumnezeiasca. Prima nu a fost distrusa si topita de ultima, ci indumnezeita, luminata.

Schimbarea petrecuta pe muntele sfant este o arvuna si o chezasie a transfigurarii finale. Prin aceasta minune s-a aratat ca firea zidita poate fi preschimbata sub actiunea harului, ca ea este apta sa primeasca energiile divine si sa se imbrace in lumina.
 

Schimbarea la Fata - Recomandari:

Talcuire la Schimbarea la Fata de Maxim Marturisitorul

Manastirea Schimbarea la Fata - Cheile Turzii

Marele Meteor - Manastirea Schimbarea la Fata

Icoana Schimbarii la Fata

Pelerinaj pe Muntele Tabor - VIDEO


06 Iulie 2010

Vizualizari: 28601

Voteaza:

Schimbarea la Fata 4.50 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Acatistul icoanei Maicii Domnului Pantanassa
Acatistul icoanei Maicii Domnului Pantanassa Acatistul icoanei Maicii Domnului Pantanassa, adică „Împărăteasa tuturor”, este, în general, un imn de laudă închinat Maicii Domnului, asemenea Acatistului Buneivestiri și altor texte imnografice. Iar în mod special, el este închinat icoanei Născătoarei 10.00 Lei
De ce ne doare sufletul
De ce ne doare sufletul Pentru orice suflet îndurerat, această carte este o îmbărbătare și o mîngîiere. Pentru păstori, cei care zilnic sînt puși să împartă suferința celor ce aleargă la ei, este o experiență în plus. Fie că avem de a face cu o persoană căzută în depresie, cu 31.71 Lei
Sfantul calator. O intalnire cu Sfantul Spiridon
Sfantul calator. O intalnire cu Sfantul Spiridon Marele făcător de minuni, Sfântul Spiridon al Trimitundei, este supranumit, în Grecia, Sfântul călător. Asta, datorită faptului că încălțămintea sa se uzează periodic, trebuind să fie schimbată cu o pereche nouă de către monahii care au în grijă racla cu 20.00 Lei
De ce ne e frica de bucurie si ne simtim vinovati in fata fericirii?
De ce ne e frica de bucurie si ne simtim vinovati in fata fericirii? Trăim într-o lume rănită. Cu toţii ştim asta. Suferim, purtăm în spate traume, suntem îngrijoraţi pentru ziua de mâine. Şi această lume are cea mai adâncă nevoie de bucurie. Nu de o veselie falsă, ci de acel râs care ţâşneşte din tine ca o eliberare. Care 13.74 Lei
Calauza studentului
Calauza studentului Lucrările practice sunt adevărata școală unde se poate căpăta tehnica disciplinei… Acolo unde aceste lucrări lipsesc, este de folos ca studenții să se alipească practicienilor, ca ajutoare. Aci vine studentul pentru prima oară în contact cu colegii săi 37.00 Lei
Limitele cunoasterii stiintifice
Limitele cunoasterii stiintifice Deși oamenii acceptă ușor complexitatea fenomenelor materiale, se feresc de ideea unei realități spirituale care le dă naștere. Omul de știință, chiar dacă se crede ferm pe terenul cunoașterii, rămâne, de fapt, dependent de presupuneri și de un plan 58.14 Lei
Sfanta Tomaida din Lesbos, ocrotitoarea casatoriei
Sfanta Tomaida din Lesbos, ocrotitoarea casatoriei Iubirea conjugală nu obligă pe nici unul dintre soți să accepte necondiționat orice atitudine nepotrivită, insultă ori răutate din partea celuilalt. Nicidecum! Dar într-o iubire creștină, în duhul Jertfei lui Hristos, soțul sau soția care iubește cu 37.00 Lei
Flavian. Armaghedonul. vol. 5
Flavian. Armaghedonul. vol. 5 „Este deosebit de important să înțelegem că adevăratul câmp de luptă rămâne sufletul omului. Pe acest câmp de luptă are loc bătălia decisivă între Bine și Rău, între diavol şi Hristos. Acesta este Armaghedonul fie­cărui om în parte, lupta căreia nimeni nu 29.60 Lei
Parintele Elefterie Mihail de la manastirea Dervent - Doctor al trupurilor si al sufletelor
Parintele Elefterie Mihail de la manastirea Dervent - Doctor al trupurilor si al sufletelor Părintele Elefterie Mihail a fost cu adevărat un „om al lui Dumnezeu”, dăruit vremii în care a trăit pentru a ridica duhovnicește viața credincioșilor. Părintele Elefterie și-a prefăcut îndelungata viață – adeseori zbuciumată, plină de necazuri și 28.54 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact