Duminica Fiului Risipitor

Duminica Fiului Risipitor

Duminica Fiului Risipitor - Iubiti frati! Sfanta Biserica, aceasta maica iubitoare de fii a credinciosilor, care i-a nascut intru mantuire si ia asupra sa toate grijile ca fiii sai sa nu ramana lipsiti de mostenirea lor - Cerul, pregatindu-i de savarsirea cu izbanda a nevointei care vine a sfintelor Paresimi, ne-a propovaduit la Dumnezeiasca Liturghie pilda Domnului nostru Iisus Hristos despre fiul risipitor.

In ce sta nevointa Sfintelor Paresimi? Ea este nevointa pocaintei, in zilele de fata ne aflam inaintea unui rastimp care este afierosit cu precadere pocaintei, stam ca si cum am fi la usa lui si cantam cantarea plina de umilinta: "Usile pocaintei deschide-ne noua, Datatorule de viata!" Ce ne descopera cel mai mult pilda Domnului nostru pe care am ascultat-o in Evanghelia de astazi? Ea ne descopera neurmata, nesfarsita milostivire a Tatalui Ceresc fata de pacatosii care aduc prinos de pocainta. "Bucurie se face in cer pentru un singur pacatos care se pocaieste" (Luca 15, 7), le-a vestit Domnul oamenilor, chemandu-i la pocainta - si ca spusele Lui sa se intipareasca mai adanc in inimile ascultatorilor, a binevoit sa adauge la ele o pilda.

Un oarecare om bogat, ne povesteste pilda evanghelica, avea doi fii. Cel mai tanar si-a rugat tatal sa ii dea partea lui de mostenire. Tatal a implinit rugamintea mezinului. Dupa ce au trecut cateva zile, acesta, luandu-si averea, a plecat intr-o tara indepartata, unde si-a cheltuit tot avutul in desfranari. Dupa ce a risipit totul, in tara aceea a venit o vreme de foamete. Fiul bogatului nu numai ca a inceput sa aiba greutati, ci a ajuns chiar intr-o stare cu totul jalnica. Aflat in asemenea stramtorare, s-a lipit de unul dintre oamenii locului, iar acela l-a trimis pe camp sa-i pasca porcii. Nefericitul, chinuit de foame, ar fi fost bucuros sa-si umple burta cu mancarea cat se poate de grosolana cu care se hraneau porcii! Lucrul acesta insa nu a fost cu putinta.

In starea aceasta aflandu-se, pana la urma si-a venit in fire si, amintindu-si de belsugul ce umplea casa parinteasca, s-a hotarat sa se intoarca la tatal sau. In cugetul sau se pregatise deja, pentru a-si pleca tatal spre milostivire, sa-si recunoasca pacatul, sa-si recunoasca nevrednicia si sa ceara cu smerenie sa fie primit nu in familia tatalui, ci in ceata robilor si slugilor acestuia. Cu aceasta asezare a inimii, fiul cel mic a purces la drum. Era inca departe de casa parinteasca atunci cand tatal l-a vazut - l-a vazut si i s-a facut mila de el: a iesit alergand in intampinarea lui, s-a aruncat de gatul lui, a inceput sa il sarute. Cand fiul a rostit marturisirea si rugamintea pe care si le pregatise dinainte, tatal a poruncit robilor: "Aduceti haina cea mai buna, imbracati-l in ea, puneti inel in degetul lui si incaltari in picioarele lui. Aduceti si junghiati vitelul ingrasat: o sa mancam si o sa ne veselim. Acest fiu al meu era mort si a inviat, era pierdut si s-a aflat!"

Fiul cel mare, care fusese totdeauna supus vointei tatalui, s-a intors acasa in timpul ospatului. I s-a parut ciudata purtarea tatalui fata de mezin - dar tatal, insufletit de dreptatea dragostei, inaintea careia orice alta dreptate este saracacioasa, nimicnica, i-a raspuns: "Fiule! Tu esti intotdeauna cu mine, si tot ce e al meu este si al tau; s-ar fi cuvenit sa te bucuri si sa te veselesti, caci fratele tau a fost mort si a inviat, pierdut a fost si s-a aflat!" (Luca 15, 11-32).

Potrivit talcuirii Sfintilor Parinti, fiul cel mic poate fi inteles ca inchipuire atat a intregului neam omenesc, cat si a fiecarui pacatos in parte. Partea de mostenire ce i se cuvenea sunt darurile lui Dumnezeu, de care este preaplin fiecare om si mai ales crestinul. Cele mai mari dintre darurile lui Dumnezeu sunt mintea si inima, dar mai cu seama harul Sfantului Duh, daruit fiecarui crestin.

Pretinderea partii de mostenire pentru a o cheltui dupa bunul plac e nazuinta omului de a lepada supunerea fata de Dumnezeu si a urma propriilor ganduri si dorinte, invoirea tatalui la cererea mezinului arata ca Dumnezeu l-a cinstit pe om cu voie de sine stapanitoare in intrebuintarea darurilor Sale. Tara indepartata e viata pacatoasa, ce ne indeparteaza si ne instraineaza de Dumnezeu. Cheltuirea avutiei e istovirea puterilor mintii, inimii si trupului, dar mai ales jignirea si alungarea Sfantului Duh prin faptele pacatoase. Saracia mezinului este pustietatea sufleteasca ce ia nastere din viata pacatoasa.

Locuitorii statornici ai acelei tari indepartate sunt stapanitorii intunericului acestui veac, duhurile cazute, ce sunt nestramutate in caderea lor, in instrainarea lor de Dumnezeu: inrauririi lor i se supune pacatosul. Turma dobitoacelor necurate inchipuie gandurile si simtamintele pacatoase, ce ratacesc in sufletul pacatosului si pasc pe pajistile lui; ele sunt urmarea de neinlaturat a lucrarii pacatoase, in zadar ar vrea omul sa inabuse acest ganduri si simtaminte prin implinirea lor: ele sunt de neimplinit! Insa nici implinirea pe cat e cu putinta a gandurilor si visarilor patimase nu le nimiceste, ci le starneste cu indoita putere. Omul este facut pentru Cer: numai adevaratul bine ii poate fi hrana indestulatoare si de viata datatoare. Raul, atragand la sine si amagind gustul inimii, care este vatamat de cadere, este in stare doar sa arunce in neoranduiala insusirile omenesti.

Cumplita este pustietatea sufleteasca pe care o pricinuieste viata pacatoasa, de neindurat chinul adus de gandurile si de simtamintele patimase, pacatoase, atunci cand ele colcaie ca niste viermi in suflet, cand sfasie sufletul care li s-a supus, sufletul pe care-l stapanesc cu silnicie! Nu rareori pacatosul, chinuit de ganduri amarnice, visari si pofte cu neputinta de implinit, ajunge la deznadejde; nu rareori incearca sa-si ia viata - si pe cea vremelnica, si pe cea vesnica. Fericit pacatosul care in acea vreme de restriste isi va veni in fire si isi va aminti netarmurita dragoste a Tatalui Ceresc, isi va aminti nemasurata bogatie duhovniceasca de care este plina din belsug casa Tatalui Ceresc - Sfanta Biserica. Fericit pacatosul care, inspaimantandu-se de pacatosenia sa, va voi sa se izbaveasca prin pocainta de greutatea ei care il striveste.

Din pilda evanghelica invatam ca pentru o pocainta reusita si rodnica, din partea omului este neaparata nevoie de vederea pacatului propriu, recunoasterea lui, parerea de rau pentru el, marturisirea lui. Pe cel ce se intoarce la Dumnezeu cu o asemenea asezare a inimii, Dumnezeu il vede inca departe fiind el: il vede si Se grabeste sa-l intampine, il imbratiseaza, il saruta cu harul Sau. Numai ce a rostit marturisirea pacatului sau cel ce se pocaieste, ca Domnul Cel milostiv porunceste robilor - slujitorilor altarului si sfintilor ingeri - sa il imbrace in sfanta haina a neprihanirii, sa puna in mana lui inel - marturie a unirii lui reinnoite cu Biserica pamanteasca si cereasca, sa puna in picioarele lui incaltari, ca lucrarea lui sa fie pazita de spinii cei duhovnicesti prin randuielile cele temeinice - asta inseamna incaltarile - ale poruncilor lui Hristos.

Ca implinire a lucrarii dragostei, pentru fiul reintors se intinde masa dragostei, la care se junghie vitelul ingrasat. Aceasta masa inchipuie masa bisericeasca, la care pacatosului care s-a impacat cu Dumnezeu i se imbie mancare si bautura duhovniceasca, nestricacioasa: Hristos, Cel de multa vreme fagaduit omenirii, pregatit de negraita milostivire a lui Dumnezeu pentru omenirea cazuta chiar din clipa caderii ei.

Pilda Fiului Risipitor este invatatura dumnezeiasca! Ea e adanca si inalta, in ciuda neobisnuitei simplitati a cuvantului omenesc in care a binevoit a se invesmanta Cuvantul lui Dumnezeu! Cu minunata intelepciune a randuit Sfanta Biserica sa se citeasca inaintea a tot poporul aceasta pilda inainte de inceputul Postului Sfintelor Pasti. Ce veste poate fi mai mangaietoare pentru pacatosul ce sta descumpanit in fata usilor pocaintei, daca nu vestea despre nesfarsita si negraita milostivire a Tatalui Ceresc fata de pacatosii care se pocaiesc? Aceasta milostivire este atat de mare incat i-a uluit chiar si pe sfintii ingeri - fiii intai-nascuti ai Tatalui Ceresc, ce niciodata n-au calcat nici macar una singura dintre poruncile Lui.

Cu mintile lor luminate si inalte ei n-au putut, totusi, pricepe neurmata milostivire dumnezeiasca fata de neamul omenesc. Ei aveau nevoie in aceasta privinta de o descoperire de Sus, si din descoperirea de Sus au invatat ca se cuvine lor sa se bucure si sa se veseleasca, pentru ca fratele lor mai mic - neamul omenesc - "mort era, si a inviat; pierdut era, si s-a aflat" prin mijlocirea Rascumparatorului. Bucurie se face inaintea ingerilor lui Dumnezeu chiar si pentru un singur pacatos care se pocaieste.

Iubiti frati! Sa intrebuintam potrivit menirii ei vremea pe care Sfanta Biserica a randuit-o ca sa ne pregatim de nevointele Sfintelor Paresimi! S-o intrebuintam spre a ne umple mintea si inima de marea milostivire a lui Dumnezeu fata de oameni indeobste si fata de fiecare om in parte care doreste sa se impace cu Dumnezeu si sa ajunga la unirea cu El prin mijlocirea adevaratei pocainte. Sa dea Dumnezeu sa ne hotaram soarta vesnica spre mantuirea si bucuria noastra, ca veselia noastra sa fie nesfarsita, intru unire cu bucuria sfintilor ingeri ai lui Dumnezeu, ca bucuria cea de obste a oamenilor si ingerilor sa se implineasca si desavarseasca intru desavarsirea voii Tatalui Ceresc! "Ca nu este voia inaintea Tatalui Ceresc sa piara unul dintr-acesti mici" (Matei 18, 14) oameni, micsorati si injositi de pacat. Amin.

Sfantul Ignatie Briancianinov

Predica la Duminica Fiului Risipitor - PF Daniel

Fiul Risipitor - Sfantul Teofan Zavoratul - AUDIO


Duminica Fiului Risipitor - Slava AUDIO

Pe aceeaşi temă

02 Martie 2024

Vizualizari: 11342

Voteaza:

Duminica Fiului Risipitor 5.00 / 5 din 7 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Creierul inselator. Experimente literare in epoca neurostiintelor
Creierul inselator. Experimente literare in epoca neurostiintelor Pornind de la operele unor autori care explorează psihicul așa-numiților „neurodivergenți“ sau fac ei înșiși parte din această categorie, Jason Tougaw pune în scenă un dialog mai puțin obișnuit, cel dintre neuroștiințe și literatură. 58.00 Lei
Noul Razboi Mondial al vechilor orgolii (in care vom cadea cu totii prizonieri)
Noul Razboi Mondial al vechilor orgolii (in care vom cadea cu totii prizonieri) Singura dorință pe care am avut-o pentru coperta acestui volum a fost aceea de a găsi o imagine care să lege, subtil, trecutul de viitor – și a rezultat acel cadru în care se văd, iată, un militar și un băiețel. Pentru că textul dintre coperte vorbește de 62.00 Lei
Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata
Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata Tradiţia noastră bisericească îl vede pe om în perspectiva relaţiei cu Dumnezeu mai înainte de toate ca Tată. Aceeaşi nevoie de filiaţie o are fiecare dintre noi şi în relaţiile lui cu aproapele şi desigur cu cei dragi lui. Unii dintre noi suntem chemaţi 10.00 Lei
Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos
Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos Aici vei întâlni fete care au avut o viaţă diferită, care ardeau de dragoste dumnezeiască şi îşi doreau cu râvnă să plece la mănăstire şi cineva nu le lăsa să facă asta. Oamenii răi chinuiesc, lovesc sau constrâng. Aici vei sta cu basmaua băgată între 16.00 Lei
Dumnezeu si singuratatea
Dumnezeu si singuratatea Singurătatea are multe fețe și, negreșit, fiecare dintre noi se va regăsi în portretele și scenele de viață pe care părintele Haralambos Papadopoulos le reunește în acest volum, în care se întrețes tainic și gingaș tensiunea înfruntării și secretul 18.00 Lei
Mai presus decat armele
Mai presus decat armele O poveste despre dragoste și război, despre întâlnirea omului cu Dumnezeu „Scopul principal al cărților mele este de a trezi în inimile cititorilor mei capacitatea de a iubi, fără de care întâlnirea cu Dumnezeu va conduce nu la unirea cu El, ci la 32.00 Lei
Credinta ortodoxa si viata in Hristos
Credinta ortodoxa si viata in Hristos “Această sfântă carte e plină de mare înţelepciune. Ea este o tainică vistierie de înţelegere ascunsă a înţelepciunii lui Dumnezeu. Nu oriunde, nu oricine o poate pricepe. Totuşi, pe măsura fiecăruia dintre cei ce caută să o înţeleagă, conţine toate cele 18.00 Lei
Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata
Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata Cartea de faţă ne învaţă să vedem distincția – atât de delicată şi importantă – dintre vinovăţia nevrotică, autodevoratoare, distructivă, şi cea sănătoasă, care duce la însănătoşirea sufletească, la pocăinţă, la regăsirea de sine şi la apropierea de 25.00 Lei
Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului
Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului Preasfântul patriarh kyr Filotei Kokkinos către unul din frații sârguincioși care l-a întrebat cum să-și ducă viața în chilia sa; Scrisoarea bătrânului Teoctist către un frate care l-a întrebat stăruitor cum să-și țină canonul/regula de rugăciune, fiind 13.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact